Interviu despre educație financiară cu Roxana Bucur

Despre educație financiară sunt multe de spus. E utilă atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici. Și pentru că puiii mei de om au ajuns la vârsta la care, inevitabil, ne lovim de astfel de subiecte, mă bucur că există o poveste care spune, pe înțelesul lor, câteva repere în acest domeniu.

Într-o lume în care tot ce facem are, mai devreme sau mai târziu, legătură cu finanțele, se vorbește tot mai despre despre educație financiară. Mai multe despre acest subiect am aflat de la Roxana Bucur, membră a comunității Work at Home Moms – unde ne-am și cunoscut 🙂

Cine eşti tu? Scurtă carte de vizită !
Eu sunt Roxana, Roxana Bucur. Îmi plac oamenii și finanțele personale, de aceea am și ajuns să lucrez cu oamenii și să discut, împreună cu ei, planul pentru a ajunge la obiectivele financiare dorite.
Și, de asemenea îmi plac copiii și îmi place să îi învăț lucruri ce le sunt de folos în viață, să îi înțeleg și să mă bucur de ei.
Eşti o WAHM? Cum ai ajuns în această comunitate?
Așa cum îți spuneam, îmi plac foarte mult copiii, însă nu am unul al meu, nu sunt mamă, încă.
Am ajuns în această comunitate invitată de către o membră, întrucât a considerat că pot aduce un plus de informație (pentru că mă (pre)ocup de educație financiară), de valoare acestei comunități prin informațiile, proiectele pe care eu le desfășor.
Hai să vorbim despre proiectul tău – consultanță financiară și educație financiară pentru copii. Ce înseamnă asta, concret?
Consultanța financiară înseamnă discuția de la o cafea despre situația ta financiară, despre planurile de viitor, dar cu un specialist care să îţi ofere niște sfaturi concrete, profesioniste, implicând toate informațiile din piață și toate aspectele vieții actuale și viitoare.
Pe de altă parte, educația financiară pentru copii înseamnă a pune bazele responsabilizării, a cunoașterii principiilor ce țin de finanțe personale, pentru ca în viitor deciziile financiare luate pentru familia proprie să fie unele asumate și optime.
De ce tocmai educație financiară?

Am ales acest domeniu mai mult pentru că el m-a ales pe mine la o vârstă la care eu nu știam că există acest domeniu. La vârsta de 5 ani am observat că fiecare din familie se raportează diferit la bani, iar eu am ales să îmi pun bani deoparte așa cum am văzut la bunica și ulterior la mama mea (pentru că am crescut la bunici până la vârsta de 7 ani când am mers la școală).

Am făcut psihologia pentru a înțelege de ce oamenii reacționează și acționează diferit, apoi am ajuns să fiu recrutată în cadrul unei companii de planificare și consultanță financiară care de jumătate de secol educă financiar oamenii cu privire la gestionarea finanțelor proprii, astfel că mi-a fost validat comportamentul și am luat elan în a da mai departe aceste obișnuințe, sfaturi și informații pe care le-am dobândit, acum, și la nivel teoretic, științific. 

Care sunt avantajele de a fi informat corect şi complet, din punct de vedere financiar? De ce am alege, pentru noi și copiii noștri educație financiară?
Avantajele sunt multe, acum sunt și obiectivă și subiectivă. Subiectivă pentru că mă uit la situația mea financiară și văd că, dacă am început de mic copil, acum mă pot bucura de roadele economisirii, însă este loc și de mai bine, pentru că am o siguranță financiară și posibilitatea achiziționării casei proprii într-un mod optim, fără a apela la instituțiile bancare.
Beneficiile unei informări corecte și complete ne ajută să avem liniștea zilei de mâine, să ne bucurăm de situația noastră financiară, să fim împăcați și fericiți de achizițiile și de susținerea celor dragi.
Ce spun cei care au apelat la serviciile tale? Ce anume te face diferită față de ceilalți care oferă, poate, servicii asemănătoare?
Cei care au apelat la serviciile mele spun că au găsit ceea ce căutau, răspunsuri la întrebările și nelămuririle lor, au găsit soluția optimă pentru situația lor și ceea ce așteptau să găsească, doar că nu știau exact unde și au descoperit.
Ce mă face diferită reprezintă o dată conceptul francizei prin care lucrez și personal, modul meu de a fi: axată pe omul din fața mea, pasiunea pentru finanțe personale și pentru deciziile înțelepte din viață și experiența personală.
Cum se relaxează un om ca tine?
Mă relaxez citind, dansând. Eu nu pot medita și am fost frustrată când o prietenă mi-a recomandat și mi-a explicat beneficiile meditației, am încercat, dar nu puteam medita, astfel că o fac dansând (latino) și înotând.
Familia unde are loc în toată această alergare? 
Familia este în curs de realizare, ca să zic așa. Iubesc și fiind tânără am timp să împac atât viața personală, cât și pe cea profesională, iubind și ceea ce fac, găsesc timp să fiu împlinită în ambele sfere, deși recunosc că mai mult mă axez pe dezvoltarea profesională, cel puțin în momentul de față.
Dacă ai pleca pe o insulă pustie, ce ai lua cu tine? 
Uff! Oameni. Aș lua oameni. Consider că oamenii ne pot învăța multe, mai mult decât am putea noi citi. Oamenii sunt diferiți, se definește conceptul uman în psihologie ca ”personalitate unică și irepetabilă” astfel că eu nu pot sta fără a fi înconjurată de oameni. 
Şi ca să încheiem într-o notă optimistă, care este cel mai frumos mesaj/urare/mesaj de apreciere pe care l-ai primit de-a lungul timpului?
Eu sunt optimistă, așa că în orice găsesc optimism. Mă gândesc… Un mic secret despre mine este că funcționez mai bine când mi se spune că ceva nu fac bine, că nu sunt în stare să fac, pentru că mă ambiționez și fac mai bine, de aceea nu sunt foarte receptivă la urări, cât la feedback-uri constructive.
Un mesaj de apreciere și de urare … când am primit un cadou însoțit de un mesaj de felicitare în momentul promovării mele în poziția de manager și urare de noi performanțe în cadrul acestui domeniu financiar de la unul dintre directorii din Germania.
Pe Roxana o găsiți pe blogul ei, unde, dacă sunteți curioși, veți afla mai multe despre … psihologia banilor 🙂
Vestea bună este că puteți să îi obișnuiți pe cei mici cu un mod frumos, ușor și distractiv de a se raporta la bani printr-o poveste. Pentru că Roxana a scris o poveste de educație financiară pentru copii – Mărunțilă și Bancnotilă. Dacă vreți să cumpărați această carte pentru voi sau să o dăruiți copiilor din viața voastră, este foarte simplu 🙂 Aștept un mesaj de la voi în care să îmi scrieți numele și adresa unde doriți să vă fie livrată cartea, precum și modalitatea de plată aleasă și povestea cu cei doi protagoniști va ajunge acasă, cât ai zice … educație financiară!
Câteva imagini din carte las aici, prețul acesteia este de 35 lei. 

7 luni

7 luni în care am testat cât de tare mi se potriveşte ceva ce mi-am dorit încă de acum 10-12 ani

7 luni în care am alergat să fac totul pentru a mulţumi şi dreapta şi stânga

7 luni în care am renunţat la sport (iniţial, din cauza unor mici probleme de sănătate)

7 luni în care am scris mai puţin (uneori, deloc)

7 luni în care am am citit pe apucate, tot ce mi-a picat în mână

7 luni în care viaţa a trecut repede, pe negândite, fără să simt

7 luni în care am descoperit oameni frumoşi, în care m-am bucurat pentru minunile lor şi am încercat să fiu acolo, la nevoie, în clipele mai grele

7 luni în care au trecut sesiuni(cu bine, pentru alţii – eu am fost doar susţinător)

7 luni

Mult sau puţin, au trecut. Acum, eu în urma lor, mă simt mai bogată. Mai obosită. Mai cu sens simt că e lupta mea de fiecare zi.

Am crescut mult. Am învăţat. Am greşit şi am corectat. Am lăsat de la mine şi mi-am dat seama că uneori, e mai înţelept să ai răbdare şi să modifici, pe parcurs, dacă e cazul.

Au fost luni în care (deloc întâmplător, evident!) am curăţat răni vechi de ani de zile. Am scris scrisori şi am plâns lacrimi mult adunate. Am primit idei noi şi mi-am descoperit puteri pe care nu mi le cunoşteam.

A fost greu? Nu ştiu! Nu simt decât acum, când deja lucrurile redevin cum erau, că s-a adunat oboseală. Că s-au adunat nespuse şi că m-am rupt în bucăţele şi m-am răspândit în diverse activităţi.

Aşa sunt eu – pun suflet acolo unde sunt. Chiar dacă stau 5 minute sau 7 luni. Chiar dacă merită sau nu prea. Nu pot să fac ceva (ORICE) doar pentru că trebuie sau pentru că e … la modă.

Nu regret. Deşi, câteodată, mă doare tare că …lucrurile nu ies aşa cum ar trebui.

Dar…ca un fum au trecut 7 luni. Au rămas câteva amintiri, câteva imagini foarte clare. Şi eu, care încă mai fac temele pe care ni le dă Oltea Tudose.

Am tot căutat tonul potrivit în care să scriu postarea asta. Am tot cerut vreme şi gând lin să pot aşterne pe hârtie.

Mulţumesc celor 7 luni care m-au crescut să ajung AZI, aici! Mulţumesc oamenilor care mi-au ghidat paşii! Celor care mi-au ridicat piedici şi celor care mi-au şters greşelile.

7 luni ca o călătorie 🙂