Dupa Webstock 2017. Asteptari si poze

Înainte de Webstock am avut nişte emoţii uriaşe. Nu pentru că aş fi fost nominalizată la vreo categorie sau pentru că mă simţeam stingheră printre grupurile de bloggeri/vloggeri/nume din industria media.

Am avut emoţii pentru că nu ştiam exact ce cum va fi 🙂

Am postat toată ziua poze de la eveniment, pe pagina mea de FB şi pe cea a blogului. Am venit acasă cu câteva idei frumoase. Dar cel mai mare m-a marcat faptul că, pentru mine, fiecare vorbitor emana PASIUNE pentru un domeniu.

PASIUNEA, entuziasmul şi curajul de a face alegeri îndrăzneţe au fost mesaje care mă tot urmăresc, în ultima vreme. Râd, dar ştiu că nimic nu este întâmplător.

Ce mi-a plăcut la Webstock 2017?

Mi-a plăcut mult locaţia, mi-a plăcut evenimentul în sine, deşi am fost toată ziua pe repede înainte şi abia după ce s-a terminat am reuşit să gust pe deplin toate informaţiile primite.

Mi-a plăcut faptul că am avut deplina libertate de mişcare, sunt convinsă ca fiecare speaker a fost punctul de atracţie pentru persoane diferite. Mesajele au fost atât de variate, vibe-ul transmis şi modul în care s-a realizat dialogul, deşi pe alocuri asemănător, a trezit senzaţii şi gânduri diferite.

Am spus şi o să mai spun. Mai vin şi altă dată la Webstock! 🙂

Da, este destul de obositor şi greu de „organizat” o astfel de participare, mai ales pentru cei care nu locuiesc în Bucureşti. Dar este un efort pe care l-am făcut conştient, pe care mi l-am asumat şi care acum, post eveniment, a lăsat o impresie foarte puternică în sufletul meu.

Voi nota câteva idei pe care le-am notat, de-a lungul zilei şi sper să vă ajute şi pe voi, cât de puţin, în demersurile voastre.

Orice se poate, daca vrei. In afara de moarte, care nu poate fi ocolita. – Marius Manole

Nu conteaza de cate ori cazi, ci de cate ori te ridici – aici era vorba despre perseverenta cu care oameni minunati au crezut in EFdeN .

Un alt gând care mi-a dat putere vine de la Ionuţ Budişteanu – Pasiunea este oxigen pentru suflet.

Concluzii

Deşi m-a amuzat îngrămădeala de la mese, în pauza şi „disperarea” unora dintre cei prezenţi de a bifa toate campaniile şi standurile sponsorilor, am preferat să nu mă alătur lor. Am observat cu atenţie modul în care fiecare se „vindea” în faţa celorlalţi, cum se vorbea şi cum se interacţiona. Ca peste tot, există grupuri de interese, prietenii de complezenţă şi, poate, îmi place să cred, şi câteva relaţii adevărate, născute din această mare ciorbă care este online-ul.

Mi-ar fi plăcut să fie mai multe ateliere şi interesele celor prezenţi să poată fi satisfăcute prin discuţii/seminarii ŞI MAI INTERACTIVE desfăşurate unul după altul. Nu mi-am permis să intru, pe rând, la fiecare workshop ca să văd „care-i treaba”.

Nu am fost nici la gală şi nici la after party. Dar DA, am aflat cine au fost cei care au primit coroniţă. Parţial, mă aşteptam să existe acest gust amar, după decernarea premiilor. Mă aşteptam să fie foarte greu pentru cei mici să atragă atenţia celor mari şi puternici.

Dar ştiu sigur că această experienţă a fost, pentur mine, unul dintre cei mai mici, doar o etapă. O să scriu întotdeauna despre lucrurile în care cred. Îmi voi folosi vocea şi tonul, în funcţie de proiectele în care mă voi implica.

Poate nu m-au contactat ÎNCĂ marile agenţii de publicitate şi/sau nume din industrie, „cerându-mi mâna” pentru diferite colaborări, dar nu disper. 🙂