Ești pacient? Ai drepturi! Cere-le!

Aș vrea să scriu încă de la început că NU SUNT pornită să lupt împotriva sistemului sanitar din România. Da, poate nu este cel mai bun, în forma sa aplicată astăzi, în România anului 2016. Da, a fi pacient în spitalele și clinicile din țară poate fi un demers lung, încâlcit, dureros și aducător de mari și multe frustrări. Da, cred cu tărie că sistemul este, dincolo de reguli, legi și norme, APLICAT de oameni, care au și ei, la rândul lor, calitatea de pacient, într-un anume context.

Vreau doar să reunesc într-un singur loc acele prevederi care există în legea drepturilor pacientului și pe care, de multe ori, eu sau tu, ca pacient aflat într-o nevoie, nu le avem la îndemână.

Cadrul legislativ important în această situație este Legea nr. 46/2003, cu modificările, completările și adăugirile ulterioare. Este de avut în vedere ca întotdeauna, să consultați cea mai nouă formă a oricărei legi ( urmărind puțin descopăr că primele prevederi privind drepturi ale pacientului apar menționate încă din Legea nr. 3/1978, modificată apoi de celebra Lege nr. 95/2006 – privind reforma în domeniul sănătății).

Pentru cei care nu sunt obișnuiți să citească un text de lege sau nu au răbdarea necesară parcurgerii și înțelegerii unui text, de multe ori, stufos, cu mult limbaj juridic, voi încerca să simplific, pe cât posibil, principalele prevederi ale acestei legi care te poate ajuta, în primul rând, să îți cunoști drepturile pentru a putea beneficia de ele.

Pacient este orice persoană sănătoasă sau bolnavă care folosește serviciile de sănătate. Pentru clarificare, voi menționa faptul că, în condiții normale, simpla solicitare a unei adeverințe medicale din care să reiasă anumite informații despre starea de sănătate este o solicitare pe care o faceți în calitate de pacient (fără a fi bolnav neapărat).

Drepturile pacientului, clar exprimate în lege sunt următoarele:

• Pacienții au dreptul la îngrijirile medicale de cea mai înaltă calitate DISPONIBILE, în conformitate cu resursele umane, financiare și materiale.
• Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare (în condițiile în care discriminare = distincția care se face între persoane aflate în situații similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale).
• Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza. (Aici este unul dintre subiectele sensibile, în opinia mea. O mare parte dintre noi considerăm medicul, sau sistemul medical ca o entitate divină care știe și poate totul, nu avem curajul să cerem explicații sau lămuriri, luăm ca literă de lege orice ni se servește ca venind din acea direcție, DAR, din păcate, mergem apoi în alte părți să ne vărsăm frustrările și nu comunicăm direct, la obiect.)
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate. (Aceste informații ar trebui să fie vizibile la sediul furnizorului de servicii medicale, la cerere sau prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate).
• Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
• Pacientul are dreptul de a decide dacă mai dorește să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către medic i-ar cauza suferință.
• Informațiile se aduc la cunoștința pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori în limba pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
• Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
• Rudele și prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic și tratament, cu acordul pacientului.
• Pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală. (Dacă decizi să faci uz de acest drept, mi se pare normal și profesionist să nu ajungem apoi să vorbim de resentimente, mândrie personală și răzbunare!)
• Pacientul are dreptul să solicite și să primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării. (Încă o dată, este dreptul oricărui pacient, nu este o favoare pe care cineva o face benevol.) = ACCES LA DATELE MEDICALE PERSONALE
• Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• Când pacientul nu își poate exprima voința, dar este necesară o intervenție medicală de urgență, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinței acestuia. În cazul în care pacientul necesită o intervenție medicală de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar. În cazul în care se cere consimțământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înțelegere.
• În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră ca intervenția este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să își dea consimțământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienții internați în spitale și din 2 medici pentru pacienții din ambulatoriu.
• Consimțământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
• Consimțământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învățământul medical clinic și la cercetarea științifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare științifică persoanele care nu sunt capabile să își exprime voința, cu excepția obținerii consimțământului de la reprezentantul legal și dacă cercetarea este făcută și în interesul pacientului.
• Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale.
• Pacientul are dreptul la confidențialitate – Acest drept se extinde asupra tuturor  informațiilor privind starea sa, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. Dacă informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditați, implicați în tratamentul pacientului, acordarea consimțământului nu mai este obligatorie.
• Pacientul are dreptul la informații, educație și servicii necesare dezvoltării unei vieți sexuale normale și sănătății reproducerii, fără nici o discriminare.
• Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepția cazului în care sarcina ar punea viața sa în pericol. În acest caz, are întâietate dreptul femeii la viață. Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind sănătatea reproducerii. Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente și lipsite de riscuri.
• În cazurile în care este necesară selectarea pacienților pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, se vor folosi exclusiv criterii medicale. Criteriile medicale privind selectarea pacienților pentru anumite tipuri de tratament se elaborează de către Ministerul Sănătății.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate. Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material și de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea sa, în măsura posibilităților, mediul de îngrijire și tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial.
• Pacientul internat are dreptul și la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.
• Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective. Pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii. (Aici ar fi atât de multe de spus… și totuși, îmi place să cred că schimbarea se face cu pași mărunți, cu fiecare dintre noi, cei care conștientizăm cât rău/bine putem face prin ceea ce alegem să înfăptuim).
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea și parteneriatul dintre diferitele unități medicale publice și nepublice, spitalicești și ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare, pacienții au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
• Pacientul are dreptul să beneficieze de asistență medicală de urgență, de asistență stomatologică de urgență și de servicii farmaceutice, în program continuu.

Dincolo de toate aceste drepturi, mi se pare de bun simț să subliniez faptul că și atitudinea pacientului față de furnizorii de servicii medicale (fie ei medici de familie, farmaciști, medici din spital sau personal medical din ambulanță) este necesar să se bazeze pe respect, înțelegere și încredere. Da, avem drepturi și este bine să le cunoaștem, dar este la fel de important să nu lezăm drepturile celorlalți și să respectăm partea noastră de obligații pentru ca lucrurile să meargă bine. Eu cred în puterea omului de a se schimba, de a se îmbunătăți constant, de a deveni cu adevărat ceea ce este în menirea sa să fie. Cred, de asemenea, că limitele (sub formă de reguli, legi, norme sociale, etc.) sunt importante, ne ajută și ne pot fi de folos, atâta vreme cât le înțelegem și avem tăria de a le schimba/modifica în situațiile în care nu mai corespund realității.

Date de contact utile:

Tel Verde CAS Neamț – 0800.800.984

Telefonul Pacientului – 0800 800 242 (număr apelabil gratuit din orice rețea de telefonie, va răspunde un operator, în fiecare zi, timp de opt ore și reprezintă un instrument de semnalare rapidă a încălcărilor grave de drepturi în sistemul sanitar şi în domeniul protecţiei sociale)

Tu știi care îți sunt drepturile ca pacient?