Exilium

Exilium

Pe cerul meu, mi-e dor pagan de tine

Si-n codul rosu mi-e canicula de dor

Furtuna sau taifun, imi e totuna!

Si, poate nu ti-am spus… mereu mi-e dor.

 

Si scriu adesea despre tot ce mi se-ntampla

Si, uneori, doar despre ce-mi doresc

Dar dintre toate, numai dorul mi-e lumesc

Mai tac, mai rad. Si da, IUBESC.

 

Ma dau cu totul fara sa simt mila

Si fara sa te iert, in gand, iti nascocesc

Prilejuri de sfada si-mpacare

Mai mult ca sigur, mi-e dor de-nnebunesc.

 

Din propozitii fara sens si rima

Tu intelege doar ca nu-i usor

Sa lupti mereu cu dorul e o crima

Iar condamnata, pentru totdeauna, eu.

Facebook Comments
Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedin

Autor: irinamariamitrofan

M-am nascut la Piatra Neamt. O vreme, copilaria mi-a fost leganata de Dunarea argintie, apoi, Pietricica m-a cheamat la ea. Am iubit, visat si scris, la Iasi, printre romantism si tei. Apoi, Cozla m-a chemat acasa. Ce-mi rezerva viitorul? Vom trai si vom vedea! Am inceput sa scriu de mult, dar blogul a venit ca un cadou inedit pentru cineva drag. Am devenit sotie si mama. Am redevenit blogger si imi place sa scriu despre ceea ce intalnesc si imi place sau ma doare. Sunt curioasa pana unde voi putea duce aceasta pasiune si ma bucura cuvintele celor care isi fac timp sa ma citeasca, aici sau in viata de zi cu zi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *