Excursie la Bucuresti – cu copiii in oras

La inceputul lunii iunie am fost intr-o scurta excursie la Bucuresti. Evident, cu cei doi copii din dotare. Pentru ca, organizata cum ma stiti, am planificat din timp, o parte din obiectivele de vazut au putut fi „gustate” pe indelete.

Cautand pe internet despre multele locuri unde  putem merge in excursie la Bucuresti am facut, inainte de orice, o frumoasa (si lunga!) lista. Am scris si am tot scris :).

Lista mea initiala cuprindea urmatoarele:

  • Muzeul Taranului Roman
  • Gradina Botanica
  • Muzeul Aviatiei/National Militar/de Istorie
  • Ferma de animale (Pantelimon)
  • Gradina Zoologica
  • Muzeul Antipa
  • Palatul Mogosoaia
  • Muzeul Inventiilor
  • Muzeul Pompierilor
  • Casa Experimentelor
  • Insula Copiilor – parcul Herastrau
  • Terra Park
  • Oraselul Cunoasterii
  • statia de metrou Politehnica
  • Castelul Tepes (Parcul Carol)

Mai tarziu mi-am dat seama ca distantele sunt cel putin relative si ca, la varstele puilor de om din dotare, se impune inca (Slava Domnului!) masa de pranz si somnul de amiaza asa ca, putin inainte de plecarea in excursie am reajustat ASTEPTARILE mele in ceea ce priveste acest periplu.

Am plecat de la premisa ca e important sa GUSTAM cu adevarat experienta si ca o excursie la Bucuresti ar fi placut sa fie utila si distractiva.

Pentru a rupe cumva monotonia drumului, am facut o oprire la Vulcanii Noroiosi. Desi exista un tarif de intrare/vizitare modic – 1 leu de persoana, daca nu ma insel – nu am observat nici un fel de investitie acolo. In afara celor 2 toalete ecologice de la intrare si a unui panou informativ proptit in zona dinainte de vulcanii.

Copiii au fost impresionati si nu prea. Am facut cateva poze si asta a fost. Dintre cele 3 zone cu vulcani, noi am ales sa mergem (la recomandarea Ioanei, prietena noastra GPS :P) doar la Piclele Mici. Informatii detaliate gasiti pe internet si pot spune doar ca drumul pana acolo este pitoresc iar experienta inedita.

Revenind la tema postarii mele, si anume o excursie la Bucuresti cu cei 2 copii, am stabilit deja ca ultimul lucru pe care mi l-am dorit a fost sa alergam prin oras ca zanaticii, dintr-o parte in alta, doar ca sa bifam obiectivele turistice si ca sa facem poze. Ne-am relaxat deci si am pornit sa ne bucuram de descoperirea orasului, prin ochiii puilor de om.

Prima oprire a fost la Ferma Animalelor de la Pantelimon. Aici am petrecut cateva ore bune in aer curat, bucurandu-ne de un soare domol, de prezenta animalelor si de spatiul intins, plin de oameni mai mari sau mai mici, fara a ne simti insa sufocati de zgomot.

Referitor la animale, sunt sigura ca pentru copiii nascuti si crescuti la oras o astfel de „distractie” este binevenita, mai ales daca nu au bunici la tara si sunt lasati sa creada ca vacutele adevarate sunt… mov, ca cele de la TV. Pentru copiii mei nu e cazul, avem si noi bunici la tara si animalele domestice sunt, pentru ei, cunoscute si apreciate, cu atat mai mult cu cat dragalasenia acestora a fost unul dintre argumentele pentru care noi nu mancam carne.

Dintre muzeele din lista, in prima (:P) noastra excursie la Bucuresti am reusit sa vedem Muzeul Antipa, Muzeul Pompierilor, Muzeul tehnic din Parcul Carol si, de asemenea, doua obiective pe care cel mare le-a gustat si savurat, impreuna cu tatal lui, un alt pasionat de tehnica – este vorba despre Oraselul Cunoasterii si Casa Experimentelor.

Pentru ca cel micut isi dorea si o pauza de la „vizitat” , am intercalat printre obiectivele mai… serioase si vizite in parcuri. Prin urmare, ne-am bucurat de frumosul parc Moghioros din Drumul Taberei care arata WOW. Am mai fost si in Herastrau si in Parcul Carol (care mi-a dat o colectie de senzatii si trairi pe care inca le asimilez), dar si in cateva parcuri micute, dintre blocuri.

Desi imi amintesc discutii despre nemultumirea bucurestenilor legate de lipsa parcurilor, m-am bucurat sa descopar, alaturi de copiii mei, locuri frumoase de joaca unde cei mici s-au relaxat, au alergat in voie si au incercat fel de fel de jocuri noi care, fie vorba intre noi, i-au cam dat palpitatii matusicii Ade. 🙂

De de alta parte, o excursie la Bucuresti ne-a dat prilejul de a ajunge (in sfarsit!) la frumosul Ludotech – musai o sa scriu o postare separata despre acest loc de educatie in familie, dar si la … „La Cofetarie” – un local mic si cochet din fata Palatului Parlamentului (in zona Fantanelor Anotimpurilor) unde am savurat ceva bun bun 🙂 Cofetaria aceasta ne-a fost recomandata de o prietena si ma bucur ca am reusit sa ajungem.

Per total, aceasta excursie la Bucuresti a fost un prilej de a descoperi un oras aglomerat, cu ochiii avizi de frumos 🙂 O excursie la Bucuresti, oricat de ciudat sau greu de crezut pare, a fost un prilej de conectare si mai ales REconectare in familie. Sau asa am ales sa vad eu lucrurile 🙂

Voi unde mergeti in concediu? Ce vedeti frumos?

Fie ca mergeti cu copiii, dau doar in 2, o excursie in capitala poate fi o gura de aer proaspat, o clipa de ALTCEVA decat traiti in fiecare zi. In fond, calatoria sta in bucuria descoperirii si nu doar in ajungerea la destinatie, nu?

Un nou serial Disney – Mickey și Piloții de curse

Cu mare plăcere salut lansarea unui nou serial, Mickey și Piloții de Curse, serial ce va avea premiera la Disney Junior pe data de 22 aprilie, la ora 10:30.

Cel mai îndrăgit personaj Disney, Mickey și prietenii săi – Minnie, Pluto, Goofy, Daisy și Donald – iau parte la curse pline de aventură și umor în mașinile lor personalizate, în diferite locuri pe glob, dar și în orașul lor natal, Hot Dog Hills.

MICKEY SI PILOTII DE CURSE @Disney Junior

Serialul abordează teme precum umor, prietenie, lucru în echipă și fairplay puse în contextul curselor de mașini

 În plus, Minnie și Daisy au o afacere secundară, numită Ajutoarele Abile. Ele demonstrează multă creativitate și autenticitate în provocările întâmpinate. Acestea pot fi salvarea unei pisici dintr-un copac, recuperarea unor bijuterii pierdute din canalizările Parisului sau multe, multe altele la fel de surprinzătoare și amuzante.

De ce ne place Mickey de la Disney Junior

Am aflat cu încântare că, asemeni celorlalte programe Disney Junior, serialul Mickey și Piloții de Curse are la bază o programă educațională menită să cultive diferite arii de dezvoltare ale copilului: fizică, emoțională, socială și cognitivă, precum și stimularea abilităților de gândire, etice și creative.

 

Poveștile prezentate pun accentul pe modalități multiple de a rezolva diverse probleme și sprijină copiii să dezvolte abilități de gândire critică, dar și perseverență și flexibilitate. Curiozitatea și bucuria descoperirii sunt elemente centrale în serial, pe măsură ce Mickey și prietenii săi explorează diferite țări, culturi și tradiții în aventurile lor.

Am ales să scriu despre acest nou serial pentru copii tocmai pentru că Mickey este personajul animat favorit al prichindelului meu de aproape 3 ani. De fapt, s-a transformat într-o mică/mare pasiune 🙂 

 

Puțină istorie

Concret, Mickey – inițial a fost „Pickey Tous” – a devenit un soi de medicament bun la toate: doare burtica? Tati, dă-mi un Mickey să îmi treacă! E urât afară și nu putem ieși la joacă? Mami, ne uităm la Mickey!

MICKEY SI PILOTII DE CURSE – Minnie Mouse &Daisy Duck @Disney Junior

 

 

 

 

 

 

Avem o întreagă colecție de jucării cu aceste personaje (puzzle, mașinuțe, baloane, caiete și carnețele, etc.) și cu siguranță vor mai urma. Cu atât mai mult cu cât am doi băieți și le plac deopotrivă mașinile, viteza, aventurile și desenele animate 🙂

Talentul creativ, nominalizat la premiile Emmy, care se află în spatele serialelor hit de la Disney Junior, Clubul lui Mickey Mouse și Jake și pirații din Țara de Nicăieri, cuprinde următoarea echipă de producție: Rob LaDuca ca producător executiv, Mark Seidenberg co-producător executiv și supervising story editor și Thomas Hart în rolul de story editor. Seria este o producție marca Disney Television Animation.

Ce îmi place mie, ca părinte, la programele Disney Junior este faptul că îmbină într-un mod armonios inegalabilele poveşti Disney şi personajele îndrăgite de copii cu învăţarea (elemente subtile sau mai evidente de matematică, limbi străine, nutriţie şi stiluri de viaţă sănătoase), dar și abilităţile sociale.

V-am povestit deja că mă regăsesc uneori, seara, după ce adorm copiii, uitându-mă la desene animate și realizând abia târziu că aș putea să văd și eu un film sau o emisiune „de oameni mari” 🙂

 

Optimizare SEO.Recomandari pentru bloguri/site-uri

Lumea virtuala este in continua dezvoltare. Si, in conditiile acestea, cum te poti diferentia tu, creator de blog/site de ceilalti? Prin aplicarea unor recomandari de optimizare SEO.

Bun, daca am lamurit treaba asta, haideti sa povestim putin mai departe!

Concret, ce inseamna optimizare SEO si cu se mananca?

Pentru mine, un om aplecat mai mult spre partea creativa a blogului meu, cand spunem „optimizare SEO” ne referim la  un ansamblu de tehnici, „secrete” sa ii spunem daca vreti (desi, vedti vedea ca sunt multe chestiuni de bun simt!) pentru ca motoarele de cautare si implicit, publicul, sa te „gaseasca” in plimbarile internaute.

Si recunosc deschis, inca de la inceputul acestei postari ca NU, nu voi transforma acest blog intr-o serie de postari tehnice, pline de piulite si chei franceze (ha!) doar pentru a optimiza 🙂 Dar, pentru ca eu am avut un mare moment AHA! cand am avut ocazia sa primesc astfel de recomandari SEO de la o echipa profesionista, e de bine sa stiti si voi! Cine stie, poate va inchipuiti ca lucrurile sunt mai complicate decat in realitate si succesul vostru va ocoleste tocmai pentru ca niste mici defecte va dau de furca.

Generalitati privind optimizarea SEO – conditii de forma
  • Referitor la continutul pe care il oferi, axeaza-te pe structurarea si eficienta informatiei. Este necesar ca tot ceea ce oferi (sau o pondere cat mai mare din acest continut) sa ofere solutii eficiente, sa fie personalizata dorintelor/nevoilor publicului tau tinta. De asemenea, foloseste din plin modalitatile grafice de subliniere a ideilor de baza (tabele, enumerari, evidentiatoare, etc. ). Informatia atent documentata se cunoaste si recunoaste, mai ales de catre cunoscatori.
  • Este absolut necesar sa ai o pagina de contact sau sa specifici clar modalitatea in care cei interesati iti pot scrie. Denota respect fata de cititorii tai, transparenta si interes referitor la feedback-ul oferit de publicul caruia te adresezi.
  • Imaginile folosite trebuie sa corespunda informatiilor. Relevanta lor te poate ajuta sa apari in cautari si sa primesti in „casa” ta (= site/blog) pe cei care sunt interesati de un anumit subiect.
  • Folosirea diacriticelor este un subiect spinos 🙂 O parte din cunoscatori apreciaza ca Google indexeaza mai bine fara diacritice, in vreme ce altii considera ca e mai putin important acest aspect. Cum vaspune inima, e ok! Puteti face mici „teste” sa vedeti cum va este cu fiecare dintre cele doua variante 🙂
Generalitati privind optimizarea SEO – conditii de fond
  • Revenind la optimizarea SEO, cred ca este foarte important sa ai clar in minte unde se afla blogul/site-ul tau si unde iti doresti sa ajunga, raportat la concurenta. NU, in varf/pe primul loc nu este un raspuns suficient de bine fundamentat ca sa poti lucra poti pe marginea lui. Ai in vedere cat TIMP e necesar pentru a vedea rezultate, ce RESURSE esti dispus sa investesti.
  • Alegerea cuvintelor cheie dintr-o postare este un subiect despre care s-a scris si, cu siguranta, se va mai scrie. Incearca sa te diferentiezi, sa descoperi ce anume te scoate din anonimat, ce anume te face unic si usor de recunoascut. Piata online este atat de vasta, pare ca fiecare isi poate gasi locul sau, dar e important sa iti consolidezi pozitia in nisa unde consideri ca e potrivit.
  • Concluzia mea este ca pasiunea fara putina tehnica nu poate face minuni 🙂 Se vede, in timp, cresterea organica, naturala si beneficiile, pe termen lung sunt mult mai rezistente daca sunt obtinute prin munca si efort propriu. E parerea mea si mi-o sustin.

Dupa cum se vede, sa faci optimizare SEO nu este chiar fizica cuantica sau mecanica fina (cum ar spune cineva :P) Dar, sunt convinsa ca fiecare dintre noi ar trebui sa isi manifeste talentul/aplecarea, menirea daca vreti in directia in sunt specializati. Un serviciu profesionist, oameni bine pregatiti si informati reprezinta un ATU pentru care merita si este corect sa platesti. Doar daca vrei rezultate, evident! 🙂

Cartile anului 2017

Am inceput in 2016 traditia recenziilor pe blog, la modul serios. 🙂 Sper ca sugestiile mele de lectura sa va placa, sa va inspire si, de ce nu, imi doresc, in anul acesta, mai multe colaborari cu edituri!

Cartile care mi-au ramas in suflet sunt aici. Si cum primele 3 luni din an sunt gata, am zis sa trecem in revista ce anume am mai savurat 🙂

Tentații la cumpăna anilor. MANIFEST pentru libertate

Inceput de an cu recenzii noi – Nopti in Rodanthe

Ioana Duda – Instinct

Iubiri si fluturi

Anita Shreve – Sotia pilotului, Ed. Allfa, 2006

Cateodata, se gandi ea, curajul insemna doar sa fii in stare sa mergi, pas dupa pas, fara sa te opresti.

Cristina Nemerovschi – Zilele noastre care nu vor mai fi niciodata, Ed. Herg Benet, 2016

  • Stii cand e cel mai tampit moment sa mori?, ma intrebase Sin.
  • Intotdeauna e un moment tampit, am zis eu.
  • Asa-i, dar cred totusi cel mai aiurea dintre toate e atunci cand de abia ti-ai facut un tatuaj nou. Gandeste-te … ai rabdat durerea, numai la gandul ca te vei bucura mai apoi de el, cand il vei purta. Si, paf!, iti cade o caramida in cap, sau te calca trenul, si tatuajul ramane nepurtat. Te ingroapa aproape nou.

Imi spusese dintotdeauna ca incearca sa prinda in poezii frumusetea fiecarei zile prin care trece, si ca nu exista zi fara macar un moment care sa merite tinut minte pentru totdeauna. Asta era pentru ea scrisul. Retinerea unui moment, a unui sentiment, asa cum aparatul de fotografiat surprinde un chip, intr-un fragment din timp care nu se va mai intoarce, care piere pentru totdeauna.

Poate pentru ca avea numai 14 ani. La varsta aia, ai mai putine dileme. Pe urma cresti, si intr-un fel te prostesti. Pierzi din vedere lucrurile care conteaza cu adevarat pentru tine. Te pierzi in amanunte si clisee, incepe sa-ti pese prea mult de ceea ce spun ceilalti. In cea mai mare parte a timpului, uiti sa traiesti.

Dar stiu si ca, dincolo de astea, vor mai fi si multe alte stari si sentimente. Stiu si ca am sa mai fiu fericita. Stiu ca voi mai simti entuziasm, si implinire, si satisfactie, si iubire. Stiu ca voi avea placeri mici, placeri mari, surprize, oameni noi pe care sa-i primesc cu inima deschisa, vechi prieteni pe care ii voi aduce inapoi, bucurii, zile pe care sa nu le poti uita, amintiri pentru anii ce vor veni. Si ca imi va fi bine. Uneori, si bine.

Stiu ca am sa ma mai pierd, pentru ca nu se poate altfel. Pentru ca nu putem lupta in fiecare clipa cu zmeul care a inteles cat de confortabil ii este acolo, in spatele nostru, cu aripile lui pline de solzi larg desfacute. Stiu ca nu putem sa castigam de fiecare data. Pentru ca exista oboseala, si dezamagire, si plictis, si durere, si tristetea lucrurilor care se repeta la nesfarsit.

Sa gasesti pe cineva pe care sa-l iubesti si care sa te iubeasca este un sentiment extraordinar, extraordinar. Dar sa gasesti sufletul pereche este si mai grozav. Un suflet pereche este unul care te intelege ca nimeni altul, te iubeste ca nimeni altcineva, va fi mereu de tine, indiferent ce s-ar intampla. Se spune ca nimic nu dureaza la nesfarsit, dar cred cu tarie ca pentru unii iubirea continua si dupa ce ei nu mai sunt printre noi.

Camere de hotel – Anda Docea (recenzie)

Cecelia Ahern – PS Te iubesc, ed. Alfa, 2010

O carte pe care am iubit-o de la prima pana la ultima pagina. O carte care m-a facut sa rad si sa plang. Nu am citate preferate, va invit doar sa o savurati!

Marc Levy – Si daca e adevarat, ed. Trei, 2015

Sa identifici fericirea cand se afla la picioarele tale, sa ai curajul si hotararea de a te apleca pentru a o lua in brate … si a o pastra. Asta-i inteligenta inimii. Inteligenta singura, fara aceea a inimii, este doar simpla logica si nu e mare lucru de ea.

~~~~~

Nimeni nu este proprietarul fericirii, uneori ai norocul sa ai un contract de inchiriere si sa fii locatarul ei. Trebuie sa-i platesti foarte regulat, altfel esti evacuat foarte repede.

~~~~

Voi ce carti ati citit de curand? Care v-a ramas la inima si care dintre cartile despre care ati citit asteapta sa ii vina randul? Nu de alta, dar poate ii fac o listuta mica-mica iepurasului! 🙂

Cerc de lectură – Bun găsit, editura Creanga Fermecată!

A fost primul cerc de lectură la Piatra Neamţ. 🙂 Evenimentul a fost organizat de către Work at Home Moms  al cărei coordonator local sunt. 🙂

Cu mici şi mari, într-o sâmbătă dimineaţă ce ar fi trebuit să fie caldă, dar ne-a uimit cu zăpadă ca-n poveşti, ne-am regăsit la Ceainăria Teaz (vă mulţumim încă o dată pentru găzduire, Oameni Frumoşi!)

Să vă mai spun că am avut nişte emoţii uriaşe şi că mi-am făcut un milion de gânduri înainte? 🙂 Vă spun! Dar, totodată, vă spun şi că mi-a mers la suflet atmosfera caldă, primitoare a locaţiei, că se cunoaşte cine apreciază ceaiul de calitate şi că m-am încărcat cu energie şi bună dispoziţie.

Cum a fost la micul nostru cerc de lectură

Am avut ajutoare de nădejde care mi-au stat alături în acest proiect! În primul rând, superbele cărţi ale editurii Creanga Fermecată. Deşi am ales să citesc doar una dintre poveşti la acest cerc de lectură şi anume Povestea pădurii, cu siguranţă veţi mai auzi despre poveştile de suflet de la ei.

Mi-au plăcut cărţile încă de când le-am răsfoit pentru prima dată şi am fost mândră că am putut aduce povestea unei păduri la Piatra Neamţ tocmai pentru că e important să conştientizăm (DA, încă de la vârste fragede!) cât de mult bine – sau rău, din păcate – putem face prin acţiunile noastre.

Publicul a fost format din copilaşi cu vârste între 2 şi 13/14 ani. Fiecare dintre cei prezenţi a rămas cu câteva idei din carte şi o parte dintre mămicile prezente s-au îndrăgostit de carte, dorind să o dăruiască, la rândul lor, mai departe.

Ajutoare şi antren

Printre ajutoarele de la cercul de lectură se numără şi fiul meu, Matei, care tocmai a împlinit 5 ani. A stat lângă mine tot evenimentul, a mânuit cu pricepere păpuşile împâslite făurite cu drag de către o WAHM – Adriana Oprea de la Wool&colours . Ba mai mult, a făcut deliciul publicului, când a exemplificat (artistic de-a dreptul :P) cum fac norii şi dau din burta lor picuri de ploaie!

 

 

 

 

Povestea în sine este potrivită celor peste 3 ani, să zicem, dar depinde mult de starea de spirit a micilor năzdrăvani. Ai mei nu au mereu stare să asculte o poveste până la capăt, dar această lectură i-a prins încă de la prima privire.

Personajele puţine, contrastul puternic între bine şi rău, imaginile frumos exemplificate, spiritul de echipă şi morala atent subliniată sunt doar câteva aspecte care m-au făcut să recomand această carte.

Sunt foarte curioasă să descopăr noi poveşti. Voi ce mai citiţi copiilor?

Jocuri educaţionale. Reţete şi idei

Pentru că am în jur multe mămici dornice să afle noi jocuri educaţionale, mereu în căutarea unor reţete şi a unor idei care să salveze puiii de om de la ochiii adânciţi în electronice şi să pastreze, totuşi, intacte, cele câteva clipe de linişte de care adulţii se pot bucura, odată ajunşi acasă, după activităţile zilei, am decis ca e timpul sa scriu aceasta postare.

Nu pentru ca eu as fi mai inteleapta sau mai curajoasa, in ceea ce priveste puiii de om pe care ii cresc. Nu pentru ca as condamna pe cei/cele care aleg altfel. Ci doar pentru ca am avut norocul sa dau peste materiale interesante, care sa ma faca sa primesc idei utile 🙂

Pentru dezvoltarea motricităţii fine:

  • Puzzle cu piese mici
  • Jocuri cu pioneze
  • Activităţi de pictură, desen, tăiere, lipire
  • Activităţi de construcţie cu cuburi
  • Activităţi de încheiere a nasturilor, fermoarelor, capselor

Pentru dezvoltarea motricităţii grosiere:

  • Mers pe călcâie, pe vârfuri
  • Mersul în diferite forme care copiază mersul/modul în care se deplasează diferite animale:iepure, leu, urs, elefant,etc.
  • Mişcări specifice diferitelor jocuri sportive (volei, baschet, fotbal)
  • Activităţi de mişcare în aer liber: căţărat, legănat, sărituri

Dezvoltarea socio-emoţională:

  1. Dezvoltarea socială, adică: A. Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii, B. Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copii de vârsta apropiată, C. Acceptarea şi respectarea diversităţii, D. Dezvoltarea comportamentelor prosociale
  2. Dezvoltarea emoţională: A. Dezvoltarea conceptului de sine, B. Dezvoltarea autocontrolului emoţional, C. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

Capacităţi şi atitudini în învăţare

I. Curiozitate şi interes

II. Iniţiativa

III. Persistenţa în activităţi

IV. Creativitate

 

Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii

prin dezvoltarea limbajului şi a comunicării: dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) + dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)

şi

prin dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: participarea în experienţe cu cartea, cunoaşterea şi aprecierea cărţii, dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literă, conştientizarea mesajului vorbit/scris, însuşirea deprinderilor de scris, folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

 

Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii:

  1. Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea problemelor
  2. Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii prin – reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) şi prin cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, Spaţiul, metode ştiinţifice)

Deşi poate par doar noţiuni teoeretice, toate ideile pot fi puse în practică, alături de copii, în jocuri şi jucării care mai de care mai creative.

Nu am uitat de feedback-ul promis, cel pentru 1 an de colectivitate a piticului numărul 2 si, cu puţin noroc, voi apuca să scriu şi câteva sugestii de daruri inspirate pentru doamne şi domnişoare, înainte de 1 şi 8 martie.

Până atunci, iată cum era în mintea mea înainte de a alege ce facem cu puiul de om 🙂

Primele daruri de ziua mea

În fiecare an, februarie vine la noi în familie cu emoţii, aniversări, amintiri şi zâmbete cu bujori în obrăjori. Da, februarie vine cu daruri, cu oameni dragi pe care îi preţuiesc şi de care mi-e dor mereu, dar mai ales de ziua mea.

Acum 5 ani, am primit, cu câteva zile înainte de ziua mea, un minunat dar: primul pui de om a venit pe lume cu 3 zile înainte ca dragii sufletului meu să îmi ureze „La mulţi ani!”

Deşi nu cred că există daruri care să poată egala/provoca emoţiile acelor zile, îmi place să primesc daruri. Mai mult, îmi place să fiu surprinsă de aceste daruri! 🙂 Mă bucur ca un copil încercând să ghicesc, după forma cutiei sau greutate ce anume voi primi. Îmi plac darurile atent alese, nu neapărat foarte scumpe, dar musai alese special pentru mine şi sufletul meu.

Anul acesta, ca niciodată, am început să primesc daruri încă din luna ianuarie 🙂

Photo credit: Dyavital Beauty homepage

Printre ele, o selecţie foarte inspirată de cosmetice handmade pregătite cu grija unei talentate doamne pe care o puteţi descoperi sub numele Dyavital Beauty.

După cum îşi descrie activitatea, în atelierul de Beauty prind viaţă:

Săpunuri naturale create manual din ingrediente exclusiv naturale: uleiuri şi unturi vegetale, argile, produse apicole, lapte vegetal sau animal, plante medicinale şi infuzii de plante medicinale, macerate uleioase din plante, uleiuri esenţiale pure, culoarea fiind obţinută exclusiv natural.

Aşa cum puteţi vedea din fotografie, darurile despre care vă scriu astăzi sunt multe, colorate şi, din păcate pentru voi, cititorii mei, aromele pe care le emană nu pot trece dincolo de ecrane, oricât de plastic le-aş descrie eu sau cât de meştesugit le-ar fi fi combinat „mămica” lor.

Crema hidratantă de mâini cu ceramide şi-a găsit repede întrebuinţarea pentru nişte mâini muncite, dar greu încercate de frig. A făcut minuni şi astfel, zâmbetul unui om drag s-a adăugat listei de daruri pentru care sunt recunoscătoare!

Balsam de buze hidratant şi hrănitor cu  extract de pepene galben va bucura o prietena dragă, dar….pssst, să nu mă daţi de gol înainte de Mărţişor!

Dintre toate darurile, cel mai mult mi-a plăcut aroma săpunului Om de Zăpadă. Deşi nu m-aş fi gândit vreodată la această combinaţie – Cafea+ Miere + Cuişoare + Trandafiri – plănuiesc să păstrez acest săpun pentru momentele în care am nevoie să mă simt frumoasă şi specială. Nu glumesc, îmi dă aşa o stare de bine combinaţia, încât nu am să îl împart cu nimeni. 🙂

De asemenea, am observat atenţia la detalii, ingredientele nimerit alese şi formele atractive folosite, precum şi ambalajele ingenioase de prezentare ale tuturor produselor.

Daruri colorate pentru suflete dragi

Deşi darul a fost pentru mine, cu siguranţă voi vorbi şi altora despre beneficiile şi aromele care mi-au poposit în casă şi sper să mai auzim alte lucruri bune despre această persoană minunată şi talentată. V-am spus că este una dintre acele frumoase, curajoase şi temerare Work at Home Moms pe care le susţin şi alături de care îmi doresc să cresc?

În final, vă invit să aveţi curaj să alegeţi altfel de daruri, pentru cei dragi. Să cautăţi mereu să vă trataţi cu iubire şi respect, atât pe voi, cât şi pe ceilalţi.

Hai să ne trăiască toţi sărbatoriţii lunii februarie!

PS: Toate produsele sunt făcute cu drag şi regret amarnic faptul că nu s-a inventat, încă fotografia care să transmită şi mirosul… În toată poşeta miroase frumos, eu sunt toată un zâmbet şi vă las, în dar, la rândul meu, o inima mare-mare!