Excursie la Bucuresti – cu copiii in oras

La inceputul lunii iunie am fost intr-o scurta excursie la Bucuresti. Evident, cu cei doi copii din dotare. Pentru ca, organizata cum ma stiti, am planificat din timp, o parte din obiectivele de vazut au putut fi „gustate” pe indelete.

Cautand pe internet despre multele locuri unde  putem merge in excursie la Bucuresti am facut, inainte de orice, o frumoasa (si lunga!) lista. Am scris si am tot scris :).

Lista mea initiala cuprindea urmatoarele:

  • Muzeul Taranului Roman
  • Gradina Botanica
  • Muzeul Aviatiei/National Militar/de Istorie
  • Ferma de animale (Pantelimon)
  • Gradina Zoologica
  • Muzeul Antipa
  • Palatul Mogosoaia
  • Muzeul Inventiilor
  • Muzeul Pompierilor
  • Casa Experimentelor
  • Insula Copiilor – parcul Herastrau
  • Terra Park
  • Oraselul Cunoasterii
  • statia de metrou Politehnica
  • Castelul Tepes (Parcul Carol)

Mai tarziu mi-am dat seama ca distantele sunt cel putin relative si ca, la varstele puilor de om din dotare, se impune inca (Slava Domnului!) masa de pranz si somnul de amiaza asa ca, putin inainte de plecarea in excursie am reajustat ASTEPTARILE mele in ceea ce priveste acest periplu.

Am plecat de la premisa ca e important sa GUSTAM cu adevarat experienta si ca o excursie la Bucuresti ar fi placut sa fie utila si distractiva.

Pentru a rupe cumva monotonia drumului, am facut o oprire la Vulcanii Noroiosi. Desi exista un tarif de intrare/vizitare modic – 1 leu de persoana, daca nu ma insel – nu am observat nici un fel de investitie acolo. In afara celor 2 toalete ecologice de la intrare si a unui panou informativ proptit in zona dinainte de vulcanii.

Copiii au fost impresionati si nu prea. Am facut cateva poze si asta a fost. Dintre cele 3 zone cu vulcani, noi am ales sa mergem (la recomandarea Ioanei, prietena noastra GPS :P) doar la Piclele Mici. Informatii detaliate gasiti pe internet si pot spune doar ca drumul pana acolo este pitoresc iar experienta inedita.

Revenind la tema postarii mele, si anume o excursie la Bucuresti cu cei 2 copii, am stabilit deja ca ultimul lucru pe care mi l-am dorit a fost sa alergam prin oras ca zanaticii, dintr-o parte in alta, doar ca sa bifam obiectivele turistice si ca sa facem poze. Ne-am relaxat deci si am pornit sa ne bucuram de descoperirea orasului, prin ochiii puilor de om.

Prima oprire a fost la Ferma Animalelor de la Pantelimon. Aici am petrecut cateva ore bune in aer curat, bucurandu-ne de un soare domol, de prezenta animalelor si de spatiul intins, plin de oameni mai mari sau mai mici, fara a ne simti insa sufocati de zgomot.

Referitor la animale, sunt sigura ca pentru copiii nascuti si crescuti la oras o astfel de „distractie” este binevenita, mai ales daca nu au bunici la tara si sunt lasati sa creada ca vacutele adevarate sunt… mov, ca cele de la TV. Pentru copiii mei nu e cazul, avem si noi bunici la tara si animalele domestice sunt, pentru ei, cunoscute si apreciate, cu atat mai mult cu cat dragalasenia acestora a fost unul dintre argumentele pentru care noi nu mancam carne.

Dintre muzeele din lista, in prima (:P) noastra excursie la Bucuresti am reusit sa vedem Muzeul Antipa, Muzeul Pompierilor, Muzeul tehnic din Parcul Carol si, de asemenea, doua obiective pe care cel mare le-a gustat si savurat, impreuna cu tatal lui, un alt pasionat de tehnica – este vorba despre Oraselul Cunoasterii si Casa Experimentelor.

Pentru ca cel micut isi dorea si o pauza de la „vizitat” , am intercalat printre obiectivele mai… serioase si vizite in parcuri. Prin urmare, ne-am bucurat de frumosul parc Moghioros din Drumul Taberei care arata WOW. Am mai fost si in Herastrau si in Parcul Carol (care mi-a dat o colectie de senzatii si trairi pe care inca le asimilez), dar si in cateva parcuri micute, dintre blocuri.

Desi imi amintesc discutii despre nemultumirea bucurestenilor legate de lipsa parcurilor, m-am bucurat sa descopar, alaturi de copiii mei, locuri frumoase de joaca unde cei mici s-au relaxat, au alergat in voie si au incercat fel de fel de jocuri noi care, fie vorba intre noi, i-au cam dat palpitatii matusicii Ade. 🙂

De de alta parte, o excursie la Bucuresti ne-a dat prilejul de a ajunge (in sfarsit!) la frumosul Ludotech – musai o sa scriu o postare separata despre acest loc de educatie in familie, dar si la … „La Cofetarie” – un local mic si cochet din fata Palatului Parlamentului (in zona Fantanelor Anotimpurilor) unde am savurat ceva bun bun 🙂 Cofetaria aceasta ne-a fost recomandata de o prietena si ma bucur ca am reusit sa ajungem.

Per total, aceasta excursie la Bucuresti a fost un prilej de a descoperi un oras aglomerat, cu ochiii avizi de frumos 🙂 O excursie la Bucuresti, oricat de ciudat sau greu de crezut pare, a fost un prilej de conectare si mai ales REconectare in familie. Sau asa am ales sa vad eu lucrurile 🙂

Voi unde mergeti in concediu? Ce vedeti frumos?

Fie ca mergeti cu copiii, dau doar in 2, o excursie in capitala poate fi o gura de aer proaspat, o clipa de ALTCEVA decat traiti in fiecare zi. In fond, calatoria sta in bucuria descoperirii si nu doar in ajungerea la destinatie, nu?

Un mic HOP

Pentru că, în iureșul pregătirilor pentru plecat în concediu, cu cățel-purcel-etc. eu, șeful organizării în persoană, am reușit… nici mai mult, nici mai puțin decât SĂ ÎMI PIERD PORTOFELUL. Da… Super veste, nu-i așa ? Partea bună este că nu apucasem să scot mare lucru de pe card, deci… va exista încă MARE+SOARE+VACANȚĂ= CONCEDIU!!!

Partea mai puțin bună este că … mi-am pierdut actele. So … ce-i de făcut? În primul rând, vreau să vă spun că m-am decis să scriu această postare ca un ajutor pentru cei la fel de căscați ca mine. Nu doresc niciunuia dintre cititorii mei să aibă parte de asemenea experiențe, dar… în caz de Doamne ferește!, iată ce aveți de făcut!

Aceasta postare trebuia să fie una veselă, cu mare, soare, vacanță și muuuuuuulte poze colorate. Din păcate, veselia se amână puțin. De ce? Pentru că, în iureșul pregătirilor pentru plecat în concediu, cu cățel-purcel-etc. eu, șeful organizării în persoană, am reușit… nici mai mult, nici mai puțin decât SĂ ÎMI PIERD PORTOFELUL. Da… Super veste, nu-i așa ? Partea bună este că nu apucasem să scot mare lucru de pe card, deci… va exista încă MARE+SOARE+VACANȚĂ= CONCEDIU!!!

Partea mai puțin bună este că … mi-am pierdut actele. So … ce-i de făcut? În  primul rând, vreau să vă spun că m-am decis să scriu această postare ca un ajutor pentru cei la fel de căscați ca mine. Nu doresc niciunuia dintre cititorii mei să aibă parte de asemenea experiențe, dar… în caz de Doamne ferește!, iată ce aveți de făcut!

1.Verificați cu atenție toate locurile unde ați fi putut pune portofelul/obiectele pierdute. Refaceți în minte traseele pe care   le-ați făcut și încercați să vă aduceți aminte când și unde ați văzut/avut contact ultima dată cu obiectul cautat. Din bătrâni se spune că e bine să așezați o cană cu gura în jos și obiectul va apărea, ca prin minune. Dacă nu aveți succes, treceți la pasul nr. 2!

2. Faceți o listă (cât mai exactă și detaliată) cu tot ceea ce vă lipsește. În cazul meu, am împărțit lista în BANI (numerar și monede), ACTE (act identitate, carduri, permis conducere, etc.) și ALTELE (cărți de vizită, numere de telefon, taloane promoționale, etc.).

3. Pentru a nu avea probleme ulterior și pentru a putea primi documente noi, este necesar să declarați NULE documentele pierdute sau furate (deși în cazul celor furate,lucrurile stau puțin altfel).

4. Pentru cardurile bancare este necesar să sunați banca emitentă, astfel contul este blocat, se va emite un nou card (de obicei cu ceva costuri suplimentare – fie pentru blocarea cardului pierdut, fie pentru emiterea unuia nou).

5. Pentru documentele de identitate, se întocmește frumos dosărel cu multicele hârtii și se merge cu el la Direcția de Evidență a  Persoanelor – pentru anumite acte (carte de identitate/certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat de deces, livret de familie). Această direcție este un serviciu public din cadrul primăriei de domiciliu, de obicei se poate obține adresă/contact și/sau lista actelor necesare accesând pagina oficială a primăriei. Pentru pașaport și/sau certificat de înmatriculare, permis de conducere, trebuie să vă adresați unuia dintre cele două servicii comunitare – Permise și Înmatriculări sau Pașapoarte (această funcționează ca structuri distincte în cadrul Instituției Prefectului de pe raza județului în care locuiți).

Pentru că trăim în epoca vitezei și timpul înseamnă (și) bani, mi se pare de bun simț să căutam cea mai simplă și rapidă variantă. Chiar și pentru o astfel de operațiune – declararea nulității unor documente pierdute/furate – s-a „inventat” un instrument deștept care ne ajută :PUBLICAREA UNOR ANUNȚURI. Astfel, se poate apela la Monitorul Oficial și/sau la un ziar de circulație națională.

Întrucât este prima dată când mă confrunt cu o astfel de situație (nu am mai publicat astfel de anunțuri) și prefer să INVESTESC bani în concediu (ha!ha!ha!), am pornit în căutarea celor mai bune prețuri pentru anunț în ziar.

După o analiză scurtă, descopăr cel mai bun preț anunț în Adevărul. De aici încolo, totul e floare la ureche! Completez/bifez căsuțele care mă interesează, scriu textul, aleg numărul/zilele de apariție. Am la dispoziție 3 agenții de mică publicitate cu diferite opțiuni de publicare și discount-uri. Calculez automat prețul, printr-un simplu click, selectez modalitatea dorită de plată (habar nu aveam că există atât de multe variante!) și gata! De-acum, mă întorc la gândurile (fericite) de vacanță…

N-a fost greu, dar mi-am amărât puțin sufletul. Ce să-i faci, dacă ești căscat/repezit/aiurit … Noroc de briza mării că mă vindecă 🙂

Această postare reprezintă a doua provocare lansată de Blog Hub în cadrul campaniei PREȚURI-ANUNȚURI-ZIARE.RO!

Cea mai frumoasă vacanță e… URMĂTOAREA!

Simt cu fiecare fibră că am nevoie de o pauză de la tot și toate! Vreau să te iau de mână pe tine, dragul meu drag, să iau rucsacul cu vise și aparatul de fotografiat pe umâr și să fugim în lume! Câteva zile 🙂 Departe de toți, doar noi și un oraș gata să ni se dezvăluie. Să gustăm din libertatea de a vedea, de a atinge, de a trăi un alt oraș, un alt fel de dimineață, un alt fel de mic dejun și o altă cină. Doar noi, iubitul meu!

Zâmbind, îmi amintesc de toate experiențele turistice pe care le-am împărțit. De nopțile în Vama Veche, cu prieteni dragi și bani puțini. Cu muzică nebună și plajă de 1 mai muncitoresc.

Retrăiesc, în amintire, alergările noastre prin Roma cea îndelung împărțită în obiective turistice și trasee. Mai lungi sau mai scurte, toate drumurile ne aduceau mereu, în camera noastră simplă, curată, unde adormeam, plini de extazul unor descoperiri epocale. Am trăit acolo, în acele câteva zile, 100 de ani.

Îmi amintesc apoi de drumul lung, greu și agitat până în Grecia noastră dragă. Cu un autocar mare, frumos, dar prea mic pentru visele noastre enorme! Îmi simt corpul plutind și acum, ca și atunci, trăind istoria. Locurile. Oamenii.

Pentru mine, câteva zile cu tine, iubire, în Grecia, sunt rețeta unei vacanțe senine! Mai mult, o săptămână cu tine în insula Skiathos ar fi gura de aer proaspăt pe care ne-o dorim amândoi. Și pentru că știu cât de mult te-a impresionat această insulă pe care am vizitat-o timp de câteva ore… Pentru că știu că acolo ai fost atât de curajos, culinar vorbind, încât ai încercat o specialitate inedită: peștele spadă! Pentru că mi-e dor de mare, soare și dimineți târzii, în care să mă trezesc leneș, știind că mă așteaptă o zi frumoasă, senină și plină de briza mării… Pentru că azi sunt egoistă și vreau să FUR timp exclusiv pentru mine, să nu te împart cu nimeni, pentru toate acestea și încă altele 1000 pe care nu le recunosc, o să pun la cale o escapadă în insulele grecești.

Dar, de pe altă parte, aș putea alege altă insulă … Lefkada, Skopelos sau chiar Parga … Oricare dintre ele ar putea să ne găzduiască, pentru câteva zile, aventura romantică.

Închid ochiii și încerc să îmi imaginez care dintre insule ți-ar plăcea mai mult!

800px-Skiathos_town

Sursa foto: http://”Skiathos town”. Licensed under CC0 via Wikipedia.

Probabil că ai alege tot Skiatos, tot un studio mic și cochet, fără prea mari pretenții, dar curat și intim, unde să putem vorbi în tihnă, la sfârșitul zilei, câte în luna și în stele! Am admira orașul în diferitele lui culori, am gusta din bunătățile proaspete, colorate și ne-am bucura de aerul sărat, de vântul ușor, de pădurile de pini…

http://www.weloveskiathos.com/
http://www.weloveskiathos.com/

Skiathos by night Philip A Harker

Cea mai mică dintre insulele denumite generic SPORADE (împrăștiate, în traducere, întrucât este vorba despre 4 insulițe, cândva prelungiri ale Peninsulei Pilion), Skiathos devine, în plin sezon estival, un loc ințesat de iubitorii de soare. Se pare că, din spusele cercetătorilor National Geographic putem descoperi cele mai bune plaje la capătul câte unui drum sau a unor poteci care, aparent, se înfundă. Așa, ne vom astâmpăra nevoia primară de explorare, de a vedea mai mult și mai mult, de a trece dincolo de ceea ce ochiul vede și mintea nu poate cuprinde cu-adevărat.

Și pentru că te cunosc și te ador, dragul meu, ne vom pierde, împreună, în sălbaticul Skiathos! Vom străbate la pas, drumuri de piatră și eu mă voi încărca de verdele pădurii, cât tu îți vei alimenta bateriile cu albastrul mării. Sau al cerului.

http://www.weloveskiathos.com/
http://www.weloveskiathos.com/
http://www.weloveskiathos.com/
http://www.weloveskiathos.com/

Mi-ar plăcea să ne bucurăm de obiceiuri locale ca Dansul țapului din Skiros, să vedem caii sălbatici, alergând liberi, să ne aventurăm într-o plimbare lungă spre portul pescarilor și, bineînțeles, să privim primele stele născându-se din interiorul forțăreței medievale Bourtzi.

Mi-e dor să te țin de mână, oriunde în lumea asta mare. Dar acolo, la Skiathos, a început o altă etapă a călătoriei noastre împreună, Om Bun și Drag!

 

Voi, prietenii mei din căsuță, unde visați să evadați? Cu cine? 🙂