Fonduri nerambursabile pentru parinti. Alt fel de parinti

Câteodată, mă cuprinde și pe mine febra afacerilor. Îmi spun, cât de convingător se poate, că ar fi ideal să am propria afacere, să îmi fiu patron și angajat, 2 în 1 cum ar veni…. Hmmm…. Oare ce idee aș putea dezvolta? Și cum?

Mi-ar fi tare drag să investesc într-o grădiniță altfel. Un soi de struțo – cămilă între un spațiu de joacă, o grădiniță și un loc de întâlnire pentru părinți. Pentru copiii unici, speciali ai zilelor noastre. Care au, marea lor majoritate, alt fel de părinți. Poate nu sunt super influenți sau hiper școliți, dar, cu certitudine, sunt sau trebuie să fie, foarte conștienți de rolul pe care l-au primit. Pentru că de ei, de implicarea, sinceritatea, credința și jovialitatea lor depinde soarta puilor care au venit pe lume.

Da, sunt la rândul meu, părinte, așa că am habar despre ce vorbesc. Am avut norocul și onoarea să primesc în grijă, de la Tatăl Ceresc, doi crai. Ei m-au ales să le fiu gazdă în trup, pe perioada sarcinii și apoi, călăuză la drum. Sunt sigură că alegerea lor nu a fost una întâmplătoare, așa cum cred că fiecare om sau decizie este/poate fi prilej de înălțare sau declin. Cu alte cuvinte, în fiecare clipă și cu fiecare nou prilej, poți alege să te făurești un om nou, mai bun, mai cinstit, mai harnic, mai darnic… Mai aproape de omul pe care speri că îl vor admira copiii tăi.

Cu toții mai greșim, mai rătăcim Calea dreaptă și mai aruncăm venin celor din jur. Dar putem să alegem altfel! Putem să ne înfrânăm impulsurile de răutate, de bârfă,  de ceartă și să ne ridicăm deasupra lor, stăpânind-le. Până când, într-o zi, vom realiza că imboldul întunecat a dispărut sau, măcar, își face simțită prezența tot mai rar.

Mi-ar face mare plăcere dacă mărita Uniune Europeană mi-ar acorda fonduri nerambursabile pentru a pune pe picioare un spațiu pentru părinți și copiii deopotrivă. Mi-ar fi drag să inventez jocuri și jucării pentru cei mari și să adun acolo suflete frumoase care sunt dispuse să lase deoparte, pentru câteva ore, grijile corporatiste, conturile și deadline-urile. Știu sigur că există astfel de părinți. Pe câțiva i-am cunoscut, tot mai mulți, în ultima vreme. Pe unii doar îi ghicesc, de la depărtare.

Pentru aceștia, aș vrea să pun la punct o rețea de activități și de jocuri. Să creez o mini comunitate, care să aibă în centrul ei, ca un cocon de mătase, FAMILIA. Pentru că azi, în goana nebună după a avea, prea mulți dintre noi și prea des, uităm să fim…

Spațiul pe care îl visez pentru mine și alții asemeni mie, ar fi undeva aproape de natură, poate într-o pădure sau lângă un lac. Ar fi un foișor din lemn de nuanța mierii și fotolii moi, rotunde. S-ar servi ceai călduț și fructe proaspete.

Ar fi un spațiu cald, oamenii nu s-ar formaliza cu politețuri excesive, dar s-ar respecta pentru ideile împărtășite. Cu timpul,mica mână de oameni ar crește împreună, ar forma alte și alte comunități gata să ducă mai departe un nou mod de a vedea și a face lucrurile. Și nu, nimeni nu ar trebui să renunțe la propria viață pentru a face noua „strategie de joc/joacă” să funcționeze. O dată sau de două ori pe săptămână, preț de câteva ore, ar fi suficient.

Poate ar fi mai greu la început, până s-ar cunoaște puțin oamenii între ei, până ar căpăta încredere. Până când locul s-ar tasa de veselie și cântec… Puii oamenilor ar fi cu certitudine primii care ar lega prietenii.

Aș căuta locul potrivit prin intermediul oamenilor dragi, care mă inspiră şi în ale căror gusturi mă încred total, de multe ori. Aş investi suflet şi timp şi energie… Sunt convinsă că ar avea succes…

Acum, însă, revenind la partea cu finanţarea, UE să trăiască! Dacă şi pe voi vă încântă o astfel de oportunitate, mă bucur să vă anunţ că reuşita voastră este la câteva click-uri distanţă!

– Accesaţi pagina http://www.anunturi-fonduri-europene.ro/fonduri-europene-ziare-nationale.html !

– Veţi găsi (graţie Mediapress Advertising), uşor, la îndemână, pe o singură pagină, 11 ziare care pot găzdui anunţul tău de promovare a fondurilor europene. Dacă ştiţi unde vreţi să apară anunţul, foarte bine, alegeţi ziarul (pictograma sugestivă vă îmbie!). Dacă încă nu v-aţi decis, mai e vreme, aruncaţi o privire peste ofertă şi sigur veţi găsi ceva potrivit!

– Spre exemplu, pentru a publica un anunţ în ziarul România Liberă, trebuie să ajungeţi aici. Aveţi la dispoziţie 2 modele de siglă dintre care puteţi alege (se poate vizualiza cum va arăta anunţul).  Puteţi opta pentru un modul alb/negru sau color.

– În funcţie de preferinţe, se poate solicita factură fiscală în avans, înainte de plată.

– Anunţul dumneavoastră poate cuprinde până la 3609 caractere şi poate avea date de apariţie alese după propria dorinţă sau aleatorii, cele mai proaspete ediţii, după efectuarea plăţii.

– Toate aceste variabile vor genera, automat, un calcul care va duce la suma finală pe care o aveţi de plătit pentru anunţ. Simplu, la obiect şi fără multe drumuri!

PS: Mult succes tuturor!Eu mă apuc de strâns fonduri, cine ştie… poate, cândva, visul meu pentru părinţi şi copii va deveni o certitudine…

Aceasta postare este un deziderat. Pentru viitor. Pentru mine şi copiii mei. Pentru 2015. La mulţi ani, dragilor!

Pentru prieteni. În căutarea timpului TRECUT (anunţuri ziare naţionale)

Privind înapoi, la anii copilăriei şi adolescenţei, îmi dau seama, zâmbind acum, că marile conflicte de atunci – certuri incendiare, lacrimi de crocodil, vorbe aruncate aiurea fără a le cunoaşte sensul – erau simple focuri de paie. Îmi amintesc azi, cât de dureros îmi reveneam după o ceartă cu Simona sau cu Rodica. Cum eram tristă şi apatică, până uitam amândouă motivul „măreţ” care distrusese paradisul prieteniei noastre. Lacrimile se uscau, zâmbetul reapărea şi ne îmbrăţişam repede, dând uitării orice urmă de amărăciune. Ce uşor era pe atunci să păstrezi o prietenie… Cât de puţină „muncă” îmi pare acum că era implicată în creşterea şi dospirea prieteniilor din acei ani…

Apoi, câte râuri de lacrimi am vărsat când m-am mutat departe de „surorile mele de suflet”, Mica şi Feli. Cum ne-am jurat că ne vom scrie periodic, cum ne îmbrăţişam strâns, ca şi cum ne era teamă că vom pierde o parte din sensul vieţii dacă ne vom rătăci una de alta. Ce gust amar am simţit când, după o vreme, la „adăpostul” distanţei celor 400 de kilometri dintre noi, prietenia a pălit, şi-a pierdut strălucirea, frunzele… sensul… Mai lua câte o gura de aer, spasmotic, din vreme în vreme, care ne lăsa uscate de zâmbet şi de vorbe… Şi apoi, câteodată, mi se făcea aşa un dor… Scormoneam internetul şi gândurile mele, în căutarea unor întâmplări vesele, spumoase, calde, din viaţa care ne adusese împreună, în acelaşi liceu, în aceeaşi barcă… Chiar şi acum, după atâţia ani, mi se face dor de EA, prietena mea de atunci!

Anii de studenţie au trecut repede, agitat şi parcă trăiţi la cotele prieteniei primejdios de înalte. Paula şi Lăcra, Andreea, Manuela şi Ana….Figuri dragi, oameni frumoşi pe care am să îi port mereu în gânduri, dincolo de orice înstrăinare. Poate greşesc, poate exagerez, dar aşa sunt eu construită. Fiecare chip care mi-a ascultat confidenţele, care mi-a simţit tristeţile şi mi-a împărtăşit reuşitele va rămâne mereu, undeva, mai la lumină sau doar în semi-umbră…

Zâmbesc azi, când îmi dau seama cât de frumoase au fost zilele! Cât de pline, cât de lungi, cât de neasemuit de preţioase… Şi cum au trecut! Ce am păstrat de atunci?Amprente frumoase în inimă, cu nume de fiinţe speciale. Frânturi de propoziţii, gesturi, ticuri. Frici, mâini întinse şi putere. Multă putere, mult curaj şi multă iubire. Provizii necesare pentru zilele aride de prietenii curate, sincere. Adevărate. Dar nu eterne.

Îmi spuneam cândva că un prieten adevărat va reuşi să fie lângă tine, când vei avea nevoie, va găsi o modalitate. Dincolo de timp, spaţiu sau orice alte inconveniente. Azi, când viaţa mi-a dăruit înzecit pe cât mi-a luat, prietene îmi sunt alte suflete…Trăiesc frumos, îmi place să spun. Nu am mereu timp sau energie să „cultiv” grădina prieteniei. Dar, investesc preaplinul inimii mele în relaţii ce sper eu, îmbogăţesc vieţile celor spre care îmi îndrept efortul.

E greu să păstrezi prietenia vie când ai un job, o casă, unul sau mai mulţi copii, o listă de cumpărături mereu în portofel şi alte 1000 de lucruri de făcut de la trezire până târziu, în noapte, când aşezi capul pe pernă.

E mai uşor să laşi timpul să treacă… Îţi spui că mâine vei găsi 5 minute să spui „Salut! Eşti bine? Mi-era dor să ştiu de tine”. Îţi şopteşti, fără să crezi de-adevăratelea, că veţi vorbi de Crăciun sau de ziua ei, a prietenei. Că o să vă vedeţi cândva, când afară va fi soare şi „restul vieţii tale” îţi va oferi o binemeritată pauză. Şi timpul trece… Şi apoi, e tot mai greu să găseşti cuvintele potrivite, ocaziile perfecte, motivele plauzibile… Şi timpul trece… Şi zile şi luni şi ani. Şi nu mai ştii nimic despre prietena ta. Cea mai bună prietenă se pierde în negura vremurilor, te încearcă un dor, o nostalgie poate. Dar alungi repede gândul amar. Ai atât de multe de făcut, copilului îi ies primii dinţi, soţul se pregăteşte să facă o schimbare majoră în carieră, pisica trebuie dusă la veterinar şi uite, s-a terminat detergentul de vase şi untul din frigider. Laşi gândul să tacă şi punctele de suspensie să înlocuiască tot ce ai vrea, tot ce ţi-ai dori, tot ce simţi nevoia să îi spui Ei, fetei frumoase şi deştepte care era, cândva, mereu acolo, lângă inima ta.

Reţeta perfectă pentru o prietenie de durată nu există. Ştiu. Dar măcar ceva „sfaturi deştepte” pentru a ţine strâns în braţe un om care ţi-e drag? Ceva „unelte” pe care să le poţi folosi când simţi că distanţa şi înstrăinarea acaparează prietenia? Ceva „manual de funcţionare” pentru o relaţie frumoasă, fructuoasă, caldă şi prezentă? Ştiţi? Ştie cineva?

Tare aş vrea să aflu şi eu secretul. Vă voi fi recunoscătoare dacă mi l-aţi spune şi mie. De ce? Pentru că trebuie să îl dau şi eu mai departe, fiilor mei. Pentru că îmi doresc pentru ei mai mult decât pentru mine. Pentru că le doresc să aibă parte de oameni speciali, de prieteni curajoşi care să fie gata să învingă distanţa şi timpul pentru a-i avea alături.

Şi pentru că sunt sigură că o astfel de „reţetă” este de aur, în mâinile celor care o primesc, haideţi să împărţim secretul… la nivel naţional. La rubrica anunţuri în ziare naţionale.

Cum procedaţi?

1. Intraţi pe pagina aceasta. Aici veti găsi „raiul” ziarelor care publică anunţuri, pentru dumneavoastră!

2. Alegeţi un ziar, de exemplu ziarul Libertatea. Acolo, în partea stângă, aveţi multe opţiuni pe care le puteţi selecta pentru anunţul vostru, inclusiv suport online de la o persoană dornică (şi aptă!) să înlăture orice probleme aţi întâmpina în publicarea anunţului.

3. În  funcţie de opţiunile clientului, se calculează preţul şi se emite factura!

După câteva detalii despre ziar în sine, găsiţi o secţiune interesantă şi utilă privind diverse aspecte ale publicării anunţului. Simplu ca bună ziua!

PS: Aştept cu maxim interes secretele menţinerii unei prietenii de lungă durată!Dau la schimb… globuleţe cu dulceaţă (by Matei) şi turtă dulce!

Anunţuri ziare naţionale: S-a pierdut Moş Crăciun! Angajăm unul nou!

Profit de cele câteva zile rămase până la Crăciun pentru a lansa un apel către toți cititorii serioși, cu simț civic și iubitori de cadouri…

Ați văzut cumva bătrânelul simpatic, nins pe tâmple și pe barbă, cu costum roșu, sac mare, plin cu daruri și o sanie trasă de reni? Știu că acum, la ceasul vorbirii noastre, ar trebui să fie în drum spre copiii ascultători… Știu că drumul e lung în fiecare an și moșul are multe opriri de făcut… De când îmi pot aminti, în fiecare an, a poposit și sub bradul meu. Cu daruri mai multe, sau doar cu mici atenții, nu a lipsit niciodată!

Acum, pentru că sunt mămica celor doi năzdrăvani, cu atât mai mult îl aştept pe moşul cel drag. Şi totuşi, în fiecare an, ştiu că toată lumea îl asaltează pe sărmanul moş cu fel de fel de cereri, mai mult sau mai puţin îndreptăţite. Fiecare, mic sau mare, aşteaptă daruri frumoase, dulciuri fine şi surprize cât mai originale.

Dar gata! Umblă vorba că Moş Crăciun şi-a dat demisia!!! Ce ne facem, fraţilor? Unde mai găsim noi acum, în ceasul al doisprezecelea, bătrânel voios, burtos şi APT să ocupe această funcţie de mare răspundere şi angajament? Cum facem să organizăm repede un concurs, o preselecţie, ceva, doar doar s-o ocupa postul, fie şi pe perioadă determinată, până la organizarea alegerilor, pardon, la distribuirea cadourilor?

Şi aşa mă tot lupt cu gândurile… Şi ele cu mine… Dar, cum soţul şi-a făcut cu prisosinţă treaba şi a plătit facturile de internet la timp, am Wi-Fi de mare viteză! Slavă Cerului!!! Aşa că, minunea de conexiune mi-a furnizat soluţia salvatoare: rapid, convenabil şi simplu!

Care e marea mea descoperire, veţi întreba…

Ei bine, rubrica de anunţuri în ziare naţionale, cu acoperire… naţională! Da, grozavă invenţie, la îndemâna tuturor şi, cu siguranţă, fără multe bătăi de cap, acuşica o să bată la uşă sau la geam, câteva sute de candidaţi pentru postul de… Moş Crăciun!

Iată cum facem:

  • Accesam linkul – http://www.anunturiziarenationale.ro/ziare-nationale.html
  • Alegem ziarul sau ziarele în care vrem să publicăm anunţul. Pentru exemplificare, eu am ales anunţuri în ziarul Jurnalul Naţional
  • Alegem RUBRICA (sau categoria din care face parte anunţul nostru). Eu am ales Oferte Serviciu, că doar vreau să angajez un înlocuitor pentru Moş Crăciun!
  • Scriem frumuşel textul în caseta potrivită – la 5 apariţii plătite, voi beneficia de oferta +1 gratuit! Super!
  • Prin bifă, pot adăuga anunţului meu: publicarea în plus (faţă de ziar) şi pe 63 de site-uri – pentru încă 2 ron şi/sau 39 de blog-uri pentru încă 39 ron, utilizarea pentru anunţ a chenarului, majusculelor, a unei limbi străine, a negativului sau a unei fotografii (aceasta se va trimite ulterior înregistrării anunţului, pe adresa de e-mail dedicată, cum este menţionat la detaliile oferite). De asemenea, mai pot solicita apariţia anunţului pe alte 356 site-uri cu doar 25 ron în plus. Vorba ceea, dai un ban, dar stai în faţă… În cazul nostru, cocoţat cât mai sus şi mai des în mediul on-line, de unde poţi „ataca” persoanele interesate. Cine ştie de unde sare iepurele, pardon, candidatul perfect! Pe lângă toate acestea, dacă aveţi un superior care cere dovezi tangibile sau vă încredeţi orbeşte în zicala „Ce-i în mână, nu-i minciună!”, se poate solicita expedierea ziarului/ziarelor unde va apare anunţul sau doar scanarea paginii respective, pe e-mail.
  • Se selectează numărul de apariţii (consecutive – până la de 50 de ori în primele ediţii disponibile din momentul dovezii plăţii sau selective – unde se aleg datele de apariţie folosind calendarul ataşat paginii).
  • După parcurgerea paşilor enumeraţi anterior, se apasă UŞOR dar HOTĂRÂT, butonul CALCULEAZĂ.

Atât a fost! N-a durut, nu-i aşa? Şi nici mare filozofie nu a fost… Vorba reclamei, când n-ai timp, te salvează pastele! Pardon, tastele!!!

În plus, astfel, sunt sigură că anunţul meu de angajare va apărea în ediţia tipărită a ziarului în maxim 24 de ore. Şi, cu certitudine, Moş Crăciun va ajunge cât de curând la toţi cei care îl aşteaptă!

Sărbători cu bine, tuturor şi, nu uitaţi… undeva, printre voi, se află un talent nedescoperit … Un Moş Crăciun mai bun, mai special… neexplorat încă… Deschideţi inima, citiţi pagina cu anunţuri în ziare naţionale şi visul unuia dintre voi poate deveni realitate. Chiar tu poţi fi Moş Crăciun!!!

 

P.S.: Pentru cei care poposesc pe acest blog adesea, poate fi o noutate stilul şi subiectul acestei postări! Nu vă speriaţi, blogul va rămâne la fel, nu va fi invadat de reclame, dar încerc… marea cu degetul, în cadrul concursului organizat de BlogHub. Tineţi-mi pumnii strânşi!