Zile de tihnă în Bucovina. Ce poţi vizita/vedea în frumoasa Bucovina?

Începutul lui septembrie ne-a prins în frumoasa Bucovina. Pentru că anul acesta fusesem deja la mare, cineva şi-a dorit să ajungem şi la munte 🙂 Asta dincolo de faptul că în restul timpului stăm, undeva…la munte.

De ce am ales Bucovina?

Pe scurt, am ales Bucovina pentru că vroiam să ne bucurăm de câteva zile în tihnă, să respirăm aer curat, să facem câteva activităţi educativ culturale în aer liber şi să facem puţină mişcare pe munte. Bucovina este o locaţie unde ajungi relativ uşor (un drum de aproximativ 2 ore pentru noi), sunt multe obiective turistice pe care le puteţi vedea, pe alese (eu m-am inspirat din câteva surse – recomandările prietenilor mei – cărora le mulţumesc, încă o dată! -, dar şi zappând printre rezultatele oferite de Google).

Personal, recunosc aici deschis că îmi place să planific o vacanţă, oricât de mare sau mică ar fi. Dincolo de factorul imprevizibil (pe care îl iau musai în considerare în vacanţele cu cei mici!), îmi face plăcere să am o listă (mai scurtă sau mai lungă) de locuri de văzut, chestii de făcut. Pe măsura trecerii timpului, am învăţat să privesc mai relaxat această listă, să mă bucur mai mult de ceea ce reuşesc să văd/fac şi să mă concentrez mai puţin pe planurile care nu se concretizează.

„Regula” pe care o aplicăm noi este „suntem în vacanţă, ne simţim bine, ne bucurăm că suntem împreună”. 🙂

Ce poţi să faci în Bucovina

Noi am început mica vacanţă cu o vizită la Cetatea de Scaun a Sucevei.

 

 

 

 

Mai fusesem aici, acum vreo 2 ani, cu copiii, dar acum îmi doream să vedem şi Muzeul Satului Bucovinean. Recunosc sincer, am avut emoţii dacă zbenguicioşii mei vor „gusta” această experienţă, dar am fost plăcut surprinsă.

S-au bucurat de fiecare casă, am făcut multe fotografii şi au avut spaţiu să alerge, să ţopăie şi chiar să ne ofere un mic spectacol, la final 🙂

Fiecare casă are specificul ei, ne-a bucurat să avem prilejul de a vorbi cu copiii despre diferitele obiceiuri şi tradiţii din zonă, făcând cumva legătura cu diferite evenimente din familia noastra la care am/au participat. Am văzut şi „auzit” manifestări specifice la nuntă, botez, înmormântare – punerea în scenă nu este spectaculoasă, poate, dar pentru copiii mei, a fost o formă inedită de a descoperi câteva tradiţii specifice Bucovinei. Am aflat cum se macină făina şi unde, care sunt ustensilele folosite în casa morarului, casa olarului, cum arată un „restaurant” la sat, dar şi câteva noţiuni de arhitectură şi ne-am extaziat cu toţii la frumuseţea costumelor populare şi, în general, a portului tradiţional.

Evident, nu au uitat de cetate şi am reluat turul acesteia, ronţăind ceva din traista atent pregătită de acasă. Ştiu că s-a investit mult pentru refacerea cetăţii şi rezultatul final este unul atrăgător, pe placul celor mici şi mari, iubitori de istorie.

Am fost şi în rezervaţia Tinovul Mare, o zonă verde aşa cum nu am mai văzut niciodată şi, chiar dacă ne-a prins ploaia, merită să faceţi o încercare 🙂

Pentru că vitejii mei au adormit în maşină, am ratat intrarea la Parcul de Aventuri Ariniş, dar îl vom vizita cu siguranţă, cu următoarea ocazie. În drum spre locaţia unde ne-am petrecut câteva zile, Sadova, am văzut câteva peisaje frumoase pe care eu, personal, le-am apreciat mult.

Am ales să ne cazăm în Sadova, o localitate micuţă, dar foarte pitorească. Sunt multe agropensiuni în zonă, puteti alege după voinţa şi puterea financiară. Relaxarea sau tihna vine, în acest colţ de verde atât din liniştea zonei, din vegetaţia abundentă, dar şi din atmosfera de „duminică” – pare că nimeni nu se grăbeşte, toată lumea are timp şi răbdare, toţi sunt molcomi şi bucatele sunt la superlativ.

 

Apropo de bucate, evident că vă recomand să gustaţi (măcar!) din produsele tradiţionale. Pentru că noi nu consumăm carne, nu vă pot face recomandări din zona acesta, dar vă pot spune că ne-am bucurat de ciorbiţa cu hribi, de păstrăv proaspăt şi de plăcinte poale-n brâu, dar şi niste gogoşi coapte pe plită şi umplute cu diferite „gusturi” – preferata noastră a fost cea cu magiun de prune.

Bucovina, plai cu flori – regal al bisericilor şi mânăstirilor

Pentru că am vrut să „condimentez” experienţa cu clipe educative, dar şi să îmi bucur sufletul, am alternat vizitele la mânăstiri (am ales doar Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa) cu opririle la muzee, atent alese pentru ca cei mai activi dintre noi să se bucure.

Am văzut Muzeul Oului din localitatea Vama, am mers cu Mocăniţa Huţulca şi am urcat pe Pietrele Doamnei. După preferinţele copiilor, aceasta a fost partea cea mai faină a întregii excursii, deşi mie mi-au tremurat puţin (mai mult!) genunchii după urcarea pe lanţ a masivului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un alt muzeu care ne-a plăcut şi pe care l-au gustat până şi copiii, este Muzeul Arta Lemnului din Cîmpulung Moldovenesc. Deşi, din exterior, pare a fi o clădire simplă, cam veche şi fără artificii, colecţiile pe care le puteţi vedea aici sunt interesante, prilej de discuţii cu cei mici şi de ce nu, un popas binevenit în trecut, când lemnul şi arta lui erau la mare cinste.

Am admirat priveliştea de pe Transrarău şi per total, Bucovina este o zonă foarte potrivită pentru o excursie de relaxare şi tihnă.

Dacă printre voi sunt persoane care ne pot propune locaţii/zone frumoase pe care să le vedem, aştept cu drag, sugestiile voastre. Aici, pe blog, voi scrie despre locurile unde am fost noi şi ce anume ne-a plăcut, poate inspirăm şi pe alţii 🙂

Mi-am propus un tur al zonelor frumoase din ţară şi cred că va fi o experienţă  de care băieţii îşi vor aminti cu drag, mereu.