Cateodata, dor

Cateodata, dor

Cateodata, dor.

Dor adanc si lesios

De imi repet, mecanic,

Sa nu uit sa respir.

 

Cateodata, dor

Cataclismica pierdere

a echilibrului.

Si ma tin de peretii

albi,

buburuzati de ganduri si cuvinte.

 

Cateodata, dor

de glasul tau, de mana ta calda

pe umarul meu.

Pe inima mea. E totuna.

De ochii tai nu mi-e dor niciodata

Pentru ca ii am in memorie.

Prizonieri ai fiecarei clipiri.

 

Cateodata, dor

Si musca aievea din digul

rezistentei mele.

Si stiu.

Ah, STIU ca nu mai e mult

si armura o sa alunece, cu zgomot.

 

Cateodata, dor

Si imposibil sa-ti tac

atata dor suvoi,

atata curgere navalnica

de ganduri si sperante.

Albastru cu verde

 

Albastru cu verde
Albastru cu verde

nu prea merge.

Si totusi, albastrul cerului tau

Zambeste primaverii din mine.
Daca ne-am intalni la mijloc?

Ar iesi roz?

Sau poate mov?

Ar face nod sau fundita.

Mai bine fluturi.
Daca verdele deschis al vietii tale

N-ar fi poposit niciodata

pe marea inimii mele…

Ai fi inventat un cod sursa ca

sa ma nasc din spuma marii.

Nu-i asa?

Albastru cu verde

Cum ar fi?

Când m-am întors

Când m-am întors,

Sălbatică şi despletită,

Ţâşnind săgeată vie

din arcul inimii tale,

Eram lacrimă de lumină.

 

Când ai venit,

Cenuşie nălucă a viselor mele,

Te-am lăsat mereu

să-ţi decizi soarta,

mângâiere catifelată pe suflet.

 

Când m-am întors,

Sălbatică şi toată un zâmbet,

Curgeam spre pământ

Şuvoaie calde de emoţie şi drag.

 

Când am plecat,

Rupându-mi zgomotos

Inima din palma ta stângă,

S-au pornit

Cutremure şi taifunuri.

Toate deodată.

 

Când am plecat,

Sălbatică arătare a vieţii tale,

N-ai vărsat nici o lacrimă.

Mă priveai împietrit

şi ochiii tăi şopteau

Nu pleca!

sau măcar…

Întoarce-te degrabă!

 

PS: Minunatele fotografii îi aparţin unui drag prieten… Mulţumesc, Victor!

Anule Nou

Anule Nou,

Lasă-mi curajul

de a mă şti iubită.

De-adevăratelea şi în fiecare zi.

Iubită şi ciufulită şi plânsă şi office.

 

Anule Nou,

Iartă-mi zâmbetul cât toată fiinţa.

 

Anule Nou,

Dă-mi clipe

şi nopţi şi zile cu El.

Dă-mi foc în priviri

şi dulce amărui pe buze.

 

Anule Nou,

Modelează-mă tu

ca să îi pot primi îmbrăţişarea

senină şi fără temeri.

 

Anule Nou,

Suflă peste mine

gând bun şi vorbă dulce

să-i pot fi CASĂ şi ACASĂ,

pe orice cărări ar rătăci paşii Lui.

 

Anule Nou,

Binecuvântează-ne colţul de lume

cu duioşie şi încredere,

cu inimă nefăţarnică

şi suflet despovărat de orgolii.

Nu-mi spune

                                                     Nu-mi spune

Nu-mi spune că sunt un munte

de întrebări și vise,

că nu ai suflu s-ajungi

în vârf

și că timpul

nu ține niciodată cu tine.

Spune-mi că sunt o mare

în care vrei să te pierzi

și nici un muritor

să nu te pescuiască,

aruncându-te, fără viață,

pe uscat.

Nu-mi spune că e imposibil

și foarte puțin probabil.

Nimic nu e definitiv, încheiat

până când nu coboară

în pământ.

Și, probabil, nici atunci.

Uită-te la noi…

 

Spune-mi că ai încredere în mine,

că toate-s cu putință

și deschide-ți aripile

să zbori,

încă o dată,

spre cerul

care sunt Eu.

Nu-mi spune că, tehnic vorbind,

e mai ușor să traversezi distanțe.

Dacă ai conexiune.

Și asistență specializată.

Spune-mi că inima ta înțelege.

Recunoaște.

Pun viața mea în joc.

Pun sufletul meu ca miză.

Nu am habar de securitatea comunicațiilor,

și, risc, poate,

să fiu interceptată

de serviciile abilitate

și aplecate.

 

 

Dar pasiunea din mine

Te poate salva.

Dacă prinzi mâna

pe care ți-o întinde.

Suntem.Noiembrie

Suntem ca Soarele şi Luna noi.

Nu ne întâlnim. Aproape niciodată

Doar uneori

dacă  închid ochii

Îţi pot simţi energia

electrizând aerul din jurul meu.

Fluturii învie şi

se lovesc de pieptul meu,

făcând gratiile sternului alb

să pocnească mut.

Aleargă în cercuri concentrice,

mai mari şi mai largi,

mai rapid şi mai înalt.

 

Suntem o dimineaţă şi-un miez de noapte.

Noi.

Albă şi debordând de energie,

efervescentă şi zglobie.

Temător, mereu privind peste

umăr, un strigăt spre neant.

 

Suntem sus şi joc,

noi doi.

Niciodată  împreună,

întotdeauna indisolubil legaţi.

 

Suntem trecut şi viitor, tu şi eu.

Prea puţin prezent.

Prea trist, prea repede

prea puţin.

 

Suntem… noi doi.

Noi.

Doi.

Ori doi.

În fiecare secol

al minutului

ce se scurge.

În vis. Început de lume la Farcaşa

Început de lume la Farcaşa

 

Cad,în vis.

Doar în braţele tale.

Cineva, acum multe secole,

M-a promis, ţie.

 

Probabil de-asta ţi-e aşa de dor.

De-asta mi-e aşa de drag.

De-asta.

În vis, mă trezesc

lângă tine

Şi ştiu.

Că aici e locul meu.

Că tu eşti acasă.

 

În vis, mi-e senin

în suflet.

Şi tu, dragul meu,

nu te mai duci spre nici o altă lume.

Spre nici o EA.

Spre niciunde.

 

Mă atingi uşor

şi ştiu că aşa începe lumea.

Începe viaţa.

Începe totul.

 

25 iulie 2016