Ganduri pentru puiul de Om
Deschid azi, acum, o noua fila pentru tine, rodul drag al iubirii noastre. Curand, peste cateva zile doar, vei implini 9 luni. E mult…cand ma gandesc la toate clipele care au trecut peste mine de cand am aflat ca voi deveni mamica. S-au schimbat multe. M-am schimbat si eu. Am devenit poate mai matura, am inceput sa vad viata (si) cu alti ochi. Da, prin tine, pentru tine si cu tine, pui de Om, eu si tatal tau am devenit Parinti.
Ramanem, inainte de toate, sot si sotie, ramanem iubiti, ramanem Oameni. Dar acum, mai presus de orice, suntem Parinti. Parintii puiului de Om. Alte ganduri, alte prioritati, alte asteptari, alte ierarhii de valori. Mi-e greu sa nu mai fiu doar eu cea alintata, cea iubita. Mi-e greu sa nu mai am (aproape) niciodata timp pentru mine. Dar te privesc, iti masor raspiratia linistita, senina si calda si stiu ca toate sunt bune in lume. Stiu ca lumea mea este in pace. In absoluta pace.
Acum, de cand suntem mai mult in cercetarea casei, in explorarea tuturor cotloanelor ce ascund mici minuni pentru tine, atentia mea este/trebuie sa fie mereu in alerta. Eu trebuie sa fiu mereu gata sa te sustin, cand ai nevoie de mine. Insa incerc sa nu stau in calea exlporarilor tale. Incerc sa nu te franez in dezvoltarea ta, sa nu te invalui intr-un cocon de protectie. Imi impun sa te las sa descoperi lumea incet, in ritmul tau. Ai voie sa cazi, ai voie sa plangi, ai voie sa gusti pietrele din parc si frunzele si ai voie sa iti incerci puterile aruncand jucariile…
Mi-e tare drag sa te simt la san, chiar daca stiu ca incepi sa devii independent. Ce ciudat suna!Ai doar 9 luni si deja poti sa faci o gramada de lucruri fara mine, deja nu-ti mai sunt necesara mereu…E bine si totusi e trist. Ma bucur si totusi, simt ca inceputul rupturii e deja aici. Da, stiu povestea cu taierea cordonului ombilical. Zambesc…Mama imi spunea zilele trecute ca baietii nu ii cresti pentru tine, ci pentru femeile din viata lor. Altele decat tine. E foarte adevarat. Baietii pleaca, cel mai adesea. Nu ca fetele nu ar pleca, dar cu baietii e altfel. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca mereu m-am inchipuit pe mine mamica de baiat si de fata. Tati zambeste…stie el ce stie!
Acum, te dai huta cu tati. Imi zambesti. Toata camera se lumineaza… Offf, de-am fi stiut noi ce minuni ne asteapta in lume odata cu venirea ta la noi.
Cateodata, mi-e dor sa imi inchipui cum vei fi…Cate conversatii am purtat cu tine in burtica!Acum, incerc sa imi imaginez ce fel de adult vei fi. Ce anume vei alege sa faci in viata, ce drum vei parcurge…
