Diversificarea la sugarul mic. 15 idei de bază

Despre doamna doctor Valeria Herdea am auzit la Social Media for Parents.  Vă scriam atunci, pe scurt, cum văd experţii acest bau bau al mamelor de pretutindeni – alimentaţia celor mici.

Am tot citit şi parcă mereu simţeam că nu am suficiente surse de informare, că nu era mai bine cum spunea X, dar poate că Z are nişte argumente solide. Aşa-i că astfel de întrebări vă dau şi vouă târcoale dacă sunteţi în prag de diversificare cu puiul de om?

Mi-am dat seama că am în jur mame care sunt acum acolo. Mame care caută surse de informare şi care îşi pun întrebări. Pe multe grupuri de FB acest subiect – diversificarea alimentaţiei sugarului şi copilului mic este un subiect care rupe timpul, care face să curgă fel de fel de comentarii, mai în temă sau mai pe lângă. Fiecare are o cunoştinţă (măcar!) care a făcut X şi a greşit sau a avut inspiraţia de a alege T carte-medic/plan de alimentaţie şi uite ce copii mari şi frumoşi are 🙂

E greu să descoperi soluția corectă, deci…nu există răspuns general valabil. Din tot ce am citit, redau mai jos câteva idei care pot fi de ajutor, sper 🙂

Diversificarea, în general
  • 1. Diversificarea se face personalizat, în funcție de nevoile nutriționale ale fiecărui copil.  De aici, lucrurile se diversifică puțin – dacă puiul de om este alăptat la sân, dacă  primește lapte formulă sau are o alimentație mixtă, dacă are un tranzit dificil…. toate sunt variabile pe care e bine să le aveți în vedere.
  • Evident, în funcție de persoana pe care o întrebați, veți primi diferite sfaturi – unii spun că primele alimente introduse ar trebui să fie fructele, pe la 18 săptămâni, adică 4 luni și jumătate. Dar pentru cei care sunt mai diareici, e bine să primească legume, mai întâi în supă, apoi piureul. În cazuri excepționale, în care bebelușul are mult sub greutatea normală și se dezvoltă greoi, mămicile pot începe diversificarea cu cereale, deoarece acestea au un conținut caloric mult mai mare, în comparație cu fructele și legumele, care au un aport mult mai mic. Da, dar ce aduc fructele și legumele? Multe fibre, săruri minerale, vitamine! Și sunt naturale.
  • Pe la șase luni, după ce sugarul s-a acomodat cu fructele și legumele, se introduce gălbenușul de ou. Se fierbe un ou proaspăt de găină, se taie în patru și i se dă doar un sfert de gălbenuș amestecat cu piure de legume.
  • O altă discuție fără cap și coadă, după mine, este cea referitoare la laptele pe care îl oferim puilor de om 🙂 Și aici, există nuanțe, există situații excepționale și nu știi ce să alegi să fie mai bine 🙁
  • 2. Stomăcelul unui sugar este cât pumnul lui stâng și acesta ar trebui să fie, pentru fiecare mămică, reperul cantității de mâncare pe care o poate mânca bebelușul ei. El nu trebuie forțat să mănânce, numai pentru liniștea mamei. Meniul lui trebuie adaptat nevoilor lui, iar diversificarea se face la linguriță, nu la biberon. Cu cât îl ajutăm să fie mai autonom, cu atât va învață mai ușor să iubească mâncarea.

Orice face un părinte trebuie să fie benefic pentru copil. Nu este recomandată nici dieta excesiv proteică deoarece supraîncarcă rinichii. Am întâlnit și mămici care au refuzat să-și alăpteze copii și să le dea orice alt tip de lapte. Cheia ar trebui să fie o alimentație diversificată ,cu toate grupele importante de alimente, fără a cădea într-o extremă sau alta.

Cum facem diversificarea?
  • 3. E bine să nu se combine două surse de proteine(carne+ brânză, carne+ ouă) sau o sursă de proteine cu una de carbohidrați. De asemenea, e bine ca lactatele și fructele să fie date la mese diferite, deoarece fructele se digeră mai repede, iar lactatele mai greu și, în acest caz organismul nu mai are timp să aboarbă toate substanțele nutritive din brânzică sau iaurt.
  • 4. O alimentație echilibrată, hidratarea corespunzătoare, joacă liberă la soare și confortul emoțional sunt stâlpi de susținere a imunității. Dar…asta nu înseamnă că puiul de om este ferit pentru totdeauna de orice microb, că este în afara oricărei probleme de sănătate, sau din contră, că e cazul, cum dă puțin frigul sau încep lunile cu R să sărim cu produse minune de imunitate 🙂
  • 5. Puiul de om NU ESTE un adult mai mic. Nevoile  lui nutritionale de crestere (calciu,fier,vitamina D) raportate la greutatea corporală sunt de câteva ori mai mari decât la adult. Este mai important CE MANÂNCĂ și mai PUȚIN CÂT mânâncă.
  • 6. Există vitamine care se absorb mai bine prin prelucrare termică (de exemplu, vitamina A).
  • 7. Copilul ar trebui să mănânce pește de 2 ori pe săptămână, în special pește gras. Pe lângă proteine, acesta conține vitamina D, acizi grași și Omega 3, iod, etc.
Diversificare cu răbdare și empatie
  • 8. În medie, este nevoie de o expunere de 8-10 ori la un aliment nou pentru ca acesta să fie acceptat și să fie solicitat spontan de către copil. Deci, perseverați!
  • 9. Dincolo de ceea ce spuneți despre mâncare, copilul va pricepe și va manifesta ceea ce manifestați voi în legătură cu mâncarea. Oricât de nutritiv ar fi spanacul sau oul, dacă voi nu mâncați sau vă strâmbați în fața lui, copilul va fi mai puțin curios sau înclinat să guste. Pentru că te vede pe tine. Și se inspiră de acolo 🙂
  • 10. Este o idee bună să vorbiți despre modul în care feceți alegerile alimentare, chiar în fata copilului. Să știe și ei de ce alegem mai degrabă fructe de sezon, de ce e bine să avem farfurii colorate, cum se alcătuiește o farfuire echilibrată, etc. Deși poate nu vi se pare important, educația alimentară este o parte importantă a moștenirii pe care o lași puiului de om, iar ceea ce a mâncat/gustat/testat acasă este fundamentul pe care se poate clădi, mai apoi, sănătatea sa.
Diversificare cu bun simț
  • 11. Apa înseamnă viață! Aici nu mai e nevoie să dau prea multe detalii, așa e? Știm cu toții cât de importantă este hidratarea și cât de des uităm, de multe ori, să ne bucurăm de apă 🙂
  • 12. Măcar o masă pe zi împreună. Preferabil, mai multe. Mâncăm cu toții, la masă, ne bucurăm de bucate și de timpul împreună.
  • 13. Desertul nu este necesar. Excesul de zăhăr poate face muuuult rău. Este mai ușor să prevenim efectele, pe termen lung decât să fim nevoiți să contracarăm efectele, mai târziu. O dată sau de 2 ori pe săptămână, în funcție de vârstă și în cantitate mică este arhisuficient.
  • 14. Evitați excesele. De orice fel. Fie că vorbim de mezeluri pline de conservanți, coloranți, E-uri și alte bazaconii, fie că vorbim de produse excesiv prelucrate, bogate în potențiatori de aromă, sare, etc.
  • 15. Măsura și bunul simț funcționează mereu. Nici un copil nu va aprecia o mâncare care ție îți pare scârboasă. Dacă sunt mai mici, nu înseamnă că e în regulă să îi păcălim sau să le băgîm pe gât fel de fel de paste dubioase, fără gust și culoare.
Ce urmează după diversificare?

Recunosc … Această postare s-a chinuit mult să se nască. Am tot amânat-o, m-am tot răzgândit privind tonul ei și așa a trecut o grămadă de vreme până a văzut lumina. Înainte de a ajunge la etapa cu pricina, diversificarea mi-a părut un mare baubau. După 2 copii și câțiva ani în care ne-am confruntat cu diverse, aproape că nu mai știu cum a fost. De ce m-am stresat sigur nu îmi amintesc 😛

M-aș bucura să aflu ce și cum vi se pare vouă corect/sănătos în privința alimentației voastre, cu pui de om mai mari sau mai mici. Ce a funcționat la voi și ce nu. O discuție sinceră cu voi pe aceste teme imi doresc 🙂 Pentru că, suntem atât de diferiți și experiențele noastre sunt atât de variate încât sigur există sfaturi care nu se aplică general, dar din care, dacă suntem deschiși la minte, putem învăța. Sau măcar le stocăm pe hard și le oferim altora care le pot valorifica 🙂

În final, vă rog mult să completați acest chestionar – este important să existe informații corecte și complete privind alimentația. Asta înseamnă că ar trebui să susținem demersurile care fix asta își propun. 🙂

Scaun masă bebe – alegeri informate

Pentru că o parte dintre mămicile dragi au trecut, alături de blogul meu, de la lista cu cele necesare la maternitate, apoi de primul concediu si de mult temutele colici, iată că a venit rândul unei noi alegeri cu greutate, din viața de mămică.

Ai alăptat sau nu, cel micuț a crescut și ești pe puntul de a începe diverisificarea. Evident, ai citit cu ce anume să începi, ce ustensile de bucătărie să folosești, când să introduci un nou aliment și câte altele. A rămas doar marea întrebare. Ce anume vei alege în materie de scaun masă bebe?

Din experiența mea de mămică a două minuni (vesele, sănătoase și taaaaaaaare pofticioase) cu 2 scaune de masă diferite, precum și o parte dintre experiențele pe care le-au traversat alte mămici cu care am vorbit, iată doar câteva idei care sper să te ajute să iei o decizie informată.

Înainte de a enunța cele câteva idei, voi nota faptul că NU VOI RECOMANDA o marcă anume de scaun pentru bebe : )

  • Alege un scaun de masă care să fie adaptat (ca dimensiune) bucătăriei tale – măsoară locul unde te gândești să îl așezi, fă o simulare cu un corp de mobilă de dimensiuni asemănătoare scaunului ales și vezi cât loc ocupă, pe unde poți trece, cât de aproape/departe ești de frigider/sursa de apă/aragaz. Oricât de frumos ți s-ar părea, un scaun de masă care ocupă jumătate de bucătărie va deveni, în timp, un factor de stres.
  • Alege un scaun de masă care se poate curăța ușor. Există variante frumoase și practice cu măsuța/tăvița de plastic detașabilă care se șterg ușor. Husa scaunului poate fi lavabila – fie ca este din PVC sau din material textil.
  • Alege un scaun care să aibă centuri de prindere a copilului. Poate pentru un pui mic (puțin mobil ) nu pare un MUST HAVE, dar, odată cu creșterea curiozității și a mobilității, devine necesar pentru siguranța copilului tău.
  • Alege un scaun rezistent – fie că îți plac scaunele din lemn (mai grele) sau cele din plastic, asigură-te că alegerea ta este una care oferă stabilitate, siguranță în utilizare și va rezista testelor năzdrăvanului tău. Dacă alegi un scaun cu rotile, exersează modul în care poți bloca alunecarea acestora.
  • Dacă ești la primul copil, poate e de avut în vedere și varianta de a lua un scaun cu multiple întrebuințări  există variante care devin, odată cu creșterea copilului, balansoar sau măsuță și scăunel pentru activități. De asemenea, dacă vă știți o familie plimbăreață, o variantă de scaun pliabil sau chiar un scaun de masă tip booster.

Există muuuuuuuuuuuulte tipuri de scaune de masă, cu diferite accesorii sau specificații tehnice. Dincolo de criteriul financiar și de cel estetic, până la urmă, succesul diversificării este dat de atitudinea ta, ca mamă/tată față de mâncare, de răbdarea și de energia pe care alegi să o investești în împrietenirea puiului cu mâncarea. Nu te grăbi, nu te speria de drobul de sare ș păstrează mereu în minte faptul că, în cele din urmă, fiecare copil va mânca. Până la vârsta de 1 an de zile, în special la copiii alăptați, diversificarea este o joacă. Bucură-te, împreună cu copilul tău de noile descoperiri de gusturi și texturi, de culoare și formă.

Ca la oricare dintre deciziile pe care le iei astăzi pentru copilul tău, există, de cele mai multe ori, mai mult de o singură variantă corectă. Indiferent ce ai hotărî, acum sau mai târziu, e important – poate cel mai important – să iei alegeri informate. Fie că vorbim de scaun masă bebe, de grădiniță sau de opționalele de la școală, urmărește criteriile care sunt prioritare pentru tine, observă reacția și înclinația copilului tău și ai încredere că puiul de om te-a ales tocmai pentru că ești acel părinte minunat care va încerca să fie acolo, ori de câte ori este nevoie de el.

Cum e cu doi copii :)

Pentru că am prietene care nu au (încă) copilaş, sau au doar unul… Pentru că aud destul de des întrebarea  “Şi?Cum e cu doi?”… Pentru că vreau să nu uit, pentru mai târziu, experienţele de acum… Pentru că există oameni dragi care visează la, se pregătesc de sau negociază AL DOILEA COPIL…

Iată, deci, cum e la noi!

Naşterea – Deşi vorbesc despre 2 operaţii de cezariană, cea de-a doua a fost mai “mummy and baby friendly”, s[ spunem. Adic[, am ajuns la spital cu membrane fisurate şi bebe pregătit de venit pe lume. La 38 de săptămâni, parcă. Mi-am revenit mai repede, fără depresie , DAR am suferit aprig de dorul primului copil, fapt pentru care am cerut externarea cu o zi mai devreme. Revederea a fost foarte emoţionantă, iar primirea pe care i-a făcut-o copilul mare frăţiorului mic nu o voi uita niciodată. Îi iubesc pe amândoi de nu mai pot, dar într-un fel diferit.

Somnul – În mod sigur, cel mic are la activ mai puţin somn decât fratele său, când era la această vârstă. Pe de o parte, pentru că este de-a dreptul îndrăgostit de fratele lui cel mare, îl urmăreşte cu privirea (deocamdată 🙂 doar aşa) peste tot, îi soarbe orice gest şi cuvânt şi, prin urmare, când Matei e acasă, Petru cu greu se dă dus la culcare. Pe de altă parte, am prins o perioadă destul de rece şi trebuie să petrecem o mare parte din timp în casă, ori lipsa plimbărilor zilnice, în special la cel mic (fiind răcit şi afară ceaţă/vânt, îl scot 15-30 minute, odată la 2-3 zile) nu ajută somnul. Cel puţin la copiii mei!

Cosleep-uim cu mare drag, aliniaţi : Matei în patul mic, lipit de laterala patului nostru OFICIAL (în fapt, Matei doarme în “sufetul” meu, pe bucata mea de pat), mami (cu Matei în stânga) şi Petru în dreapta, la mijlocul patului mare, tati în continuarea şirului indian şi pisica, as in Mâţa, cum îi spuneam aici.

Masa – Ca şi fratele lui mai mare, Petru a fost şi este alăptat la cerere, dar am început diversificarea şi ne distram copios! Unul dintre primele semicuvinte învăţate până acum şi aproape primul în fiecare dimineaţă este PAPA 🙂 Da, încerc să integrez uşor uşor ceea ce mănâncă bebe Petru în alimentaţia noastră ovo-pesco-lacto-vegetariană. E puţin mai complicat uneori, dar timpul nu îmi permite mereu să îi ofer altceva decât consumă Matei. Oricum, acesta din urmă este un pofticios, aşa că alege să se înfrupte, adesea, din mâncarea de bebe. Gătesc preparate uşoare şi prefer să pregătesc mese echilibrate, de care să ne bucurîm împreună.

 Treburi casnice – Se distribuie în mod inegal între mine şi tati, cu ajutor din partea mamei, în limita timpului ei şi a dorinţelor/trebuinţelor noastre. Pentru că eu stau acasă cu puii, încerc să fac aproape toate treburile din gospodărie. Câteodată, întind rufe cu copilul cel mic “agăţat” în manduca şi spăl vase în timp ce îi interpretez (a se citi, lălăi) vreo piesă inventată celui mare. Tati e responsabil cu aspiratul, litiera pisicii şi căratul apei de la izvor. Glumesc, am noroc de un om bun la toate care mă ajuta cât şi cum poate, marele lui regret for ever and ever este că ţâţica lui nu produce nimic :P. Uneori şi al meu, dar asta e viaţa!

Timp liber – What?Ce-o fi ăla? :)) Fără exagerare, dar nu e imposibil să ai parte de câteva minute pe zi doar pentru tine. Depinde ce alegi să faci cu el. Eu îl “investesc” în blog, în lectură şi în paginile/grupurile pe care le administrez. E foarte adevărat că sunt momente când mi se face uşor dor de libertatea de dinainte de copii, dar sunt perfect conştientă că anii de acum trec atât de repede… De exemplu, 89% din acest post a fost scris cu cel mic în braţe, dormind. Evident, nu într-o singură sesiune de nani, dar e aşa dulce somnul în apropierea mamei … Aproape la fel de bun ca ciocolata înfulecată, pe ascuns, în debara, când mami are nevoie de o pauză, după o zi care nu pare să se mai termine!

Socializare – Mie imi plac oamenii. Şi îmi place să vorbesc şi să scriu. Când mă pornesc la una din astea două, greu mă mai opresc 🙂 , asta în caz că nu aţi observat. Socializăm deci organizat cu rude/prieteni/colegi şi dezorganizat oricând se poate şi oriunde. Uneori, faţă în faţă şi alteori doar telefonic sau în mediul virtual. Numărul celor care ne calcă pragul nu este foarte mare pentru că încercăm să păstrăm, pe cât se poate, tabieturile şi programele copiilor, dar avem şi amici single, şi cupluri fără copii şi cu, în proporţii variabile. Nu suntem absurzi să vorbim numai despre odrasle şi tind să cred că amicii noştri apreciază relaxarea noastră şi modul optimist de a le descrie situaţia, când suntem întrebaţi. Suntem, totuşi, genul de părinţi care preferă să ia copiii cu ei şi să se bucure de ei în diverse contexte, aşa că cei doi crai şi ei, la rândul lor, destul de sociabili.

Timp în 2 – If there is a will, there will be a way, sau cum s-ar spune pe dulcele grai moldovenesc, “îi olecuţă” 🙂 Câteodată, seara, după ce adorm copiii, rămâne timp şi pentru asta. Mă pot lăuda că măcar o dată la 2 săptămâni las amândoi copiii câte 2 (!) ore la mama. Ultima dată, am plecat cu Omul la o ciocolata caldă, în mall. A fost un soi de întâlnire şi ne-am bucurat de ea, cu adevărat. E ok, zic, încă ne iubim şi ni se luminează privirile când ne întâlnim. I-am făcut doi copii, deci o să mă ţină minte veşnic 🙂 La modul cel mai serios acum, ne e bine împreună şi când apar mici probleme suntem destul de maturi să dicutăm şi destul de înţelepţi să uităm!

Hai că am făcut un articol lung şi ordonat! Sau, mă rog, aşa îmi place mie să cred… Revin cu alte detalii “la cerere”, că tot se poartă 🙂