Alimentaţia echilibrată. Experţii la microfon. Partea a 2. SMfP 2018

Despre primele idei generale desprinse din experienţa Social Media for Parents 2018 am scris deja – moderaţie, nu-i uşor să fii blogger, dar nici imposibil, respectă-te pe tine (și pe ceilalți!)  şi oferă copilului părinţi întregi, bucuroşi să fie acolo. Acum, despre alimentaţia echilibrată la mici şi mari, din tot ce am auzit atunci şi ce am mai aflat de atunci încoace.

Ce-mi veni cu alimentația echilibrată

Mi-a plăcut mult faptul că la un astfel de eveniment, cum e Social Media for Parents, organizatorii (Evensys) au simţit necesar să aducă la masa discuțiilor câţiva specialişti din zona de sănătate. Mă refer la Mihaela Bilic, Mirela Horumba, Sorin Cadar, Valeria Herdea, Ana Maria Iulian.

Dacă despre primii 3 vorbitori am adus vorba deja, voi reuni aici cele câteva îndemnuri referitoare la alimentaţia copiilor (şi a adulţilor, pentru că… ei bine, cei mici preiau fidel ceea ce observă ), evident, trecând în revistă ceea ce cred/aplic eu, în familia mea.

Deci, ce spun experții?

Deşi nu am prins decât puţin din intervenţia Valeriei Herdea, medic de familie- Preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Pediatrică a Medicilor de Familie (how cool is this?), mi-a plăcut tonul degajat al discuţiei şi citind ce au scris deja o parte dintre bloggerii prezenţi, am simţit nevoia să stiţi şi voi cum se vede această necunoscută  – alimentaţia – din banca specialiştilor către care ne îndreptăm, când avem nevoie de răspunsuri.

Foarte frumos a sintetizat informaţia despre trenduri în nutriţie Ana Maria Vasilache, mămică de 3 (în curând!) pe care am descoperit-o la cel de-al doilea treat în materie de blogging din luna trecută. 🙂

De asemenea, mi-a placut că doamna doctor pledează pentru un parteneriat părinte-medic, pentru comunicare între cele două părți și, Yey! pentru moderație.

S-a vorbit despre diversificare, acest bau bau al lumii mamelor şi mi-am amintit cât de des revin întrebările Cu ce încep? Câte mese?Ce cantitate? în grupurile de mămici unde (încă) mai activez.

Un alt mesaj transmis de către vorbitori, mai mult sau mai puțin nuanțat, a fost acela de prezență conștientă, activă, vizibilă în viața copiilor noștri. Fie că ne referim la mesele împreună, servite fără electronice alături și într-o atmosferă caldă, conectați unii la alții și împreună la familie, ca la un membru drag :), fie că vorbim despre implicarea copiilor în prepararea hranei – cât mai simplu și mai colorat, toate ar fi bine să ducă spre o situație ideală.

Alimentația echilibrată – în practică la noi acasă

Masa împreună, măcar o dată pe zi, când suntem acasă este una dintre obsesiile mele. Da, se mai întâmplă și să facem picnic în sufragerie sau să mâncăm în altă companie (reuniuni de familie, aniversări, etc.), dar pe cât posibil, îmi învăț copiii că masa împreună este un prilej excelent de a vorbi cu cei dragi, de a afla cum le-a fost ziua, care a fost momentul WOW al dimineții și ce au învățat nou. Da, a început ca un joc, cu întrebări repetate, dar ne-a intrat repede în obișnuință și acum mi se pare ciudat când nu reușim să avem parte de așa ceva.

Despre principiile diversificării, recomandările doamnei doctor Valeria Herdea și cum a fost la noi această etapă, voi scrie pe larg, într-o altă postare. 🙂

Dr. Anamaria Gabriela Iulian este un alt om pe care l-am descoperit cu bucurie la eveniment și vă voi spune și de ce. Pentru că din postura de medic nutriționist, organizator al unor tabere  de Nutriție și Dezvoltare Personală pentru Copii, dar și co-autor a 2 manuale de educație pentru un stil de viață sănătos, mi-a validat câteva dintre alegerile alimentare pe care le-am făcut pentru copiii mei.

Mai exact, impactul alimentelor consumate în prezent ne-a transformat profund percepția asupra gustului cu consecințe grave, dar încă insuficient evaluate: alergii, tulburări de dispoziție, afecțiuni cardiovasculare, neoplazii, boli neurologice degenerative, obezitate morbidă.

Pare destul de dur spus, dar DA, sunt motive pentru care oamenii aleg să consume un anume fel de mâncare, în defavoarea altuia. Motive valide pentru care unii reduc treptat consumul de carne, elimină folosirea zahărului sau aleg să cumpere conștient, cu respect pentru mediu și producătorii locali.

Câteva recomandări…de bun simț

M-am bucurat să văd că recomandările sunt simple și (relativ) la îndemână:

1. Alegeri alimentare corecte
2. Bun management al stresului – cultivarea emoțiilor pozitive
3. Mișcare – de orice fel

Beneficiile unui comportament alimentar corect sunt multe și cred ca fiecare dintre părinții prezenți la eveniment (sau dintre voi, cei care citiți abundența de informații din online) și le dorește pentru sine și pentru copil:
1. energie crescută
2. bună-dispoziție
3. poftă de viață – faimosul “joie de vivre” mediteranean
4. imunitate optimă
5. formă fizică de invidiat
6. menținerea pe termen lung a kilogramelor mult visate

Și eu cred, cu toată inima că o alimentație echilibrată poate fi cheia spre un astfel de deziderat. Concret, ni se propune o strategie din 10 pași și anume:

– 3 mese și 2 gustări
– Mic dejun obligatoriu
– Think green 🙂
– Gustări – fructe de sezon
– Farfuria sănătoasă
– Uitați dulciurile
– Mișcare – “less is more”
– E-movere – gratitudine( reinventare/resimbolizare)
– Motivație –  ca driver al unui stil de viață sănătos
– Repetitio est mater studiorum

La final, concluzii și semne de intrebare

Sună simplu sau pare ideal ? Depinde de fiecare. Am văzut că au existat voci în sală care nu au fost foarte impresionate, așa cum mi s-a părut că recunosc și câteva priviri luminate de un AHA moment :), ca și mine.

E absolut ok ca puiul de om să nu sară în sus de bucurie de fiecare dată când îi oferi cine știe ce minunăție pentru care ai petrecut n ore în bucătărie. Între 2 și 6 ani, apetitul lor este foarte variabil tocmai pentru că se dezvoltă diferit și într-un ritm alert.

Nu odată am trecut printr-un montagne russe de vreau și eu ceapă și eu nu mânânc mâncare verde! Dar, cu răbdare și curaj, au trecut. Toate. Au venit altele. Gustul se educă și se pliază, în timp, astfel încât copilul va ajunge să facă exact ce faci tu (nu ceea ce predici, deci mare atenție!)

Implicarea copiilor în pregătirea mesei și/sau în procurarea ingredientelor poate fi o soluție salvatoare, merită încercat! Eu îi duc uneori la țară, să vadă cum/de unde vin legumele, cum se hrănește o văcuță și nu mică mi-a fost mirarea că își amintesc încă o grămadă de detalii din aceste călătorii. De asemenea, faptul că li se permite să aleagă ce fruct (preferabil,de sezon) vor primi la gustare oferă puiului de om șansa de a gestiona o parte din responsabilitatea propriei alimentații.

Un mare thumbs up pentru lista de NU prezentată de doamna doctor:

• Nu trebuie obligat să mănânce
• Nu primește atenție excesivă
• Nu insistăm cu alimente noi
• Nu mănâncă asistat de gadget-uri sau televizor
• Nu primește recompense dulci dacă mănâncă
• Nu primește gustări sau fresh-uri (între mese/în afara celor deja în meniu/la nimereală/de context)
• Nu primește laude pentru că mănâncă

Voi câte le bifați? Citind, îmi dau seama că încă mai fac(em) greșeli. Dar nu e sfârșitul lumii, cred că este important să conștientizăm, să aplicam și să mergem înainte.

Până la vârsta de 3 ani un copil ar trebui să aibă porțiile de mâncare de 1/2 din cele ale adultului, iar pana la 6 ani de 2/3 din aceeași farfurie de om mare. Din păcate, tindem să oferim porții mult prea mari și insistăm să nu rămână nimic în farfurie că, deh…puterea ta stă în ultima bucățică, ați auzit asta vreodată?:(

Concluzia: Părinții sunt responsabili pentru dobândirea unui
comportament alimentar corect și pentru inocularea principiilor de alimentație echilibrată.