Azi a fost o zi ciudata.Parca rupta de lume.Am asteptat tot mereu ceva, o farama cat de mica de lumina, insa…A nins mult, peste masura de mult.Poate te-au troienit aducerile aminte, sau dorul sau raul….Poate ai murit sau poate nici nu existi.Ma pierd in ganduri, dragul meu…
„Hmm, o jucărie de pluș … Ce invenție utilă !” gândea Adina, fata cu ochii negri și multă bunătate de oferit. Adina lucrează într-o farmacie, dintr-un oraș mic, {...}
Da, exact așa cum am scris în titlu. Totul a pornit de la o idee care m-a „lovit” în timp ce terminam curățenia de sărbători, {...}
Cu toții vorbim. Unii mai mult, alții mai puțin. Uneori, cu folos, alteori degeaba. Ca să ne dăm cunoscători sau doar din lipsă de ocupație. {...}
Ti-am descoperit blogul intamplator, dar da-mi voie sa-ti spun ca a fost una dintre cele mai placute surprize pe care mi le-a oferit vreodata „cafeaua de dimineata”… si pentru ca ma cunosti, stii ca acest compliment nu este nici pe departe unul gratuit. scrii dumnezeieste si nu pot decat sa ma bucur ca te-am descoperit. felicitari pentru sinceritate si pentru tonalitatea scriiturii.
PS: sper sa bem, cel putin telepatic, cat mai multe cafele impreuna:)pupici
Multumesc. Si da, stiu ca un compliment de la tine nu e gratuit.Ce sa iti spun?Crezi ca mai poti suporta o surpriza?Am scris intotdeauna.Inca de atunci, de demult….din „vremuri imemoriale”….Te astept sa-ti bei cafeaua cu mine ori de cate ori pasii te vor purta pe aici, prin jur. Imi face placere sa stiu ca unii OAMENI apreciaza ceea ce scriu/cant/cred/spun eu…..