Category

Cu copilul la locul de joacă – idei pentru o experiență pozitivă

Fie că ai 1, 2 sau mai mulți copii, fie că ești părintele care stă acasă sau lucrezi, la un moment dat, în viața voastră – a ta și a copilului – va apărea subiectul: unde mergem la joacă? cum ne comportăm acolo?

Încă de la început, vreau să știți că aceste câteva reguli de conviețuire pașnică sunt așa cum le-am simțit/trăit noi, din experiența de aproape 4 ani cu unul și apoi cu amândoi ștrumfii. Pentru ca experiența ta cu copilul la locul de joacă să fie una pozitivă este util să iei în considerare câteva aspecte:

  1. Alege haine confortabile – Este valabil atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Da, știu că este foarte atrăgătoare ideea de a oferi copilului rochițele/fustițe/cămășuțe/costumașe frumoase, pretențioase. DAR… decât să stai mereu cu grijă (sau mai rău! CU GURA!!!) că puiul va murdări/strica/rupe „minunea” de outfit, mai bine alegi ținute ușoare, confortabile și neapărat adaptate condițiilor climaterice/ambientale.
  2. Ia schimburi cu tine – Copiii aleargă, transpiră, cad și se murdăresc, scapă uneori mâncarea/apa/sucul pe ei și ar fi păcat să le strici distracția pentru o pată. SFAT: Petele se spală (sau nu!), dar vârsta jocurilor fără griji nu se întoarce niciodată! Nu otrăvi aceste clipe! Ține la îndemână un rucsac aprovizionat cu un rând de hăinuțe curate care să salveze situația. De asemenea, e util să ai mare grijă la hidratare, așa că pune în rucsac și o sticluță cu apă și, eventual, ceva de ronțăit pentru cei mici, dacă le oferi astfel de tratații.
  3. Nu face educație la locul de joacă – Da, nu este frumos să îmbrâncești un copil la locul de joacă și nu e comod pentru părinte când vede că odorul din dotare refuză să mănânce la petrecere altceva decât tort, DAR este cu atât mai URÂT, pentru ceilalți părinți și copii ca TU, OM MARE ȘI (ATOT)PUTERNIC să te apuci să țipi la (sau, și mai rău, să lovești) copilul pentru că nu respectă regulile TALE. Da, îi poți atrage atenția frumos că a greșit, îl poți lua deoparte să încerci să îi explici exact de ce nu ești de acord  cu comportamentul lui. De asemenea, poți să îi spui clar ce aștepți de la el, cum consideri că este potrivit să se comporte la locul de joacă ÎNAINTE de a ajunge acolo.
  4. Ia de acasă măcar o jucărie – Deși copilul tău nu se va juca cu jucăria lui, poate o va oferi unui alt copil, la schimb, pentru a se juca împreună cu o altă jucărie. Noi avem mereu măcar 2-3 mașinuțe la noi și ne-au salvat de la câteva conflicte de delimitare a teritoriului. Da, de obicei, mami/tati le cară și le păzește, dar îmi oferă o soluție salvatoare, de multe ori.
  5. Nu-l obliga să împartă – Oricât de urât ți se pare că sună, copilul tău nu va împărți NICIODATĂ cu dragă inimă dacă îl obligi să facă asta în condițiile tale. Poate nu este pregătit să ofere jucăria sa, poate nu s-a săturat din jumătatea de covrig și poate nu vrea să stea înghesuit în leagăn ca să ofere locul și „fetiței cu fundiță”. Nu cred că lăsând un biet pui de om țipând după jucăria SA îl voi transforma într-o ființă empatică și generoasă. După o anumită vârsta (în jur de 3 ani a fost la noi) devine simplu : jucăria rămâne la cel care o are în mână până se plictisește de ea. Îl poți ajuta pe celălalt copil să aștepte oferindu-i o altă jucărie, o altă activitate sau pur și simplu, urmărind cum se joacă alți copii.
  6. Asumă-ți timpul cu copilul (tău) – Dacă ești în parc alături de copil și acesta CERE atenția ta, oferă-i această atenție! Da, mi se întâmplă și mie să vreau câteva minute de liniște și să sper că în parc, alături de alți copii și alte jucării decât cele de acasă, copiii mei vor fi independenți. Uneori se întâmplă, alteori nu! Și e ok să fie așa. Dar văd în jur mulți părinți (mai multe mămici, dar și bunici sau bone) care, odată ajunse cu copilul la joacă se lipesc de o bancă și par rupte din poveste (eventual, butonând telefonul, socializând cu colegii de bancă sau pufăind la o țigară). Cel mai tare doare când copilul se lovește sau lovește alți copii, iar adultul supraveghetor vine, tunând și fulgerând, TRECI ACASĂ sau NU MĂ LAȘI SĂ IMI TIHNEASCĂ ȘI MIE…
  7. Copilul meu, regulile mele – Da, asta înseamnă că poate copilul meu nu mănâncă chips-uri (DECI, NU ÎI OFERI FĂRĂ SĂ MĂ ÎNTREBI), nu înfuleca ciocolată și nici pufuleți sau sucuri cu acid. Poate nu mi se pare ok să îmi educi copilul MEU după REGULILE TALE. Oricât de bune ar fi. Oricât de bine intenționat ai fi tu. De asemenea, nu apreciez când te adresezi copiilor mei cu replici inteligente de genul CE URÂT EȘTI CÂND PLÂNGI sau COPIII MARI NU PLÂNG. De fapt, sunt profund recunoscătoare celor care își țin minunatele sfaturi pentru ei. O să ascult (poate) zâmbind frânturi din crezul tău în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor, dar, te rog, nu îți lua drepturi care nu îți aparțin în ceea ce privește copiii mei, casa mea, capul meu. 🙂
  8. Evită comparațiile  – Poate te bucuri că ești mai „pricepută” la a-l face pe copil să mănânce mai mult(e), poate că al vecinei vorbește mai bine și al prietenei tale este mai politicos. În afara acumulării unor frustrări, aceste comparații nu aduc nimic bun. Copiii sunt diferiți, au perioade în care se dezvoltă mai mult într-o anumită direcție (ia în greutate, crește în înălțime, are parte de noi achiziții verbale/psihomotorii, etc.). Comparațiile între copiii de aceeași vârstă tind să se transforme în competiții între părinți și nu aduc servicii nici unei părți.
  9. Ai răbdare – Asta poate însemna să aștepți ca puiul să se dea de 37 de ori în tobogan sau să alerge în jurul unei pubele la fiecare 5 minute. Înseamnă să ai înțelegere pentru jocurile copilului tău, fie că le înțelegi sau nu. De asemenea, înseamnă să ai răbdare ca jocul/joaca să se termine. Așa, eviți să pleci din parc purtând în brațe un copil urlând din toată puterea, cu toate privirile ațintite asupra voastră. Eu m-am obișnuit să îi anunț pe copii cu 10 și apoi cu 5 minute înainte de terminarea timpului și, de cele mai multe ori, despărțirea de parc și de partenerii de joacă este mai puțin dureroasă. De asemenea, încerc, pe cât posibil să evit supra-obosirea copilului.

Si dacă tot văd atât de mulți părinți butonând telefonul în parc, iată un eveniment de interes, pentru toți cei care au în grijă destinele copiilor – Conferința Dr. Laura Markham la București (încă se pot obține bilete la preț redus, aici)!

300x250

Facebook Comments Box
Facebooktwitterredditlinkedin

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.