Fluturi şi iubiri. Irina Binder – impresii de lectură

Întâlnirea cu fluturi

Am citit, prima dată, primele 2 volume din Fluturi, scrise de Irina Binder la câteva luni după apariţie. Am primit atunci, de la un om drag sufletului meu, varianta e-book a poveştii pline de emoţie şi am citit-o pe nerăsuflate, cu zâmbet cât toată faţa şi lacrimi şiroind uneori. M-a răscolit şi m-a făcut să trăiesc mult mai intens orice mică bucurie.

Câteva zile, până am reuşit să parcurg toate paginile poveştilor, nu m-am putut gândi decât la Irina, la Matei şi la Robert. Să vă spun că şi eu sunt tot o Irina, că minunatul meu prim copil se numeşte Matei şi că sunt convinsă că multe episoade din carte seamănă (mai mult sau mai puţin cu bucăţi de viaţa pe care le-am trăit sau care au trecut pe lângă mine)?

Fluturi, iubire, speranţe, vise, îmbrăţişări, dorinţe, gânduri, declaraţii. Toate le regăsiţi în cartea Irinei Binder. Toate vă poartă într-o lume în care totul e posibil, în care viaţa loveşte şi viaţa salvează. O iubire cu fluturi este o viaţă despre care poţi povesti râzând, o poveste de dragoste cu fluturi în stomac este o fărâmă de rai, o promisiune şi o reamintire a ceea ce a fost, este şi s-ar putea să fie.

Acum, după o vreme, după alte lecturi şi alţi fluturi (treziţi la viaţă de oameni, întâmplări sau doar CĂRŢI), am primit în dar, de la bunul şi dragul Moş Crăciun, al treilea volum de … Fluturi 🙂

Am aflat, cu această ocazie, cum a devenit povestea Irinei o colecţie de fluturi, cum a poposit sub privirea doamnei Monica Vişan, fondatoarea editurii For You.

Volumul 3 mi-a reamintit de ce o iubesc pe Irina din carte, dar şi de ce mi-e dragă Irina din oglindă. Citind, pagina după pagină, m-am simţit purtată într-un univers atât de plin de viaţă, de emoţie. Am simţit, cu inconştienţă poate, fiecare lacrimă de drag şi dor. M-am îndoit, o vreme, de final, dar mi l-am dorit, cu tot sufletul. Mi-am dat seama că, după astfel de poveşti, simţi nevoia unui sfârşit luminos.

Nu vă voi povesti prin ce aventuri vor trece Matei, Robert şi Irina în acest ultim (cred?) volum, dar vă las două fragmente care mi-au plăcut 🙂

Fluturi de la EA

Când am primit primul parfum bun din viaţa mea, îl foloseam cu teamă, doar câte puţin şi doar când ieşeam în oraş, ca să nu îl consum. Nu mă dădeam cu el când mergeam să cumpăr pâine, fiindcă nu mi se părea importantă acea ieşire. Ştiam că nu îmi voi mai putea permite altul, cel puţin nu în următorii ani, aşa că îl păstram pentru momente speciale, fără să ştiu că orice clipă din viaţa mea era, de fapt, un moment special. Când mă dădeam cu parfum, mă simţeam minunat! Mi se părea că sunt mai frumoasă şi mai puternică si că toată lumea mă admira. Acum îmi pare rău că nu l-am folosit ori de câte ori mi-aş fi dorit. Ce ştiam eu atunci despre a nu amâna momentele de fericire? Nu ştiam că sfârşitul vieţii mele va veni atât de curând.. .Nu amâna să faci ceea ce îţi place! Parfumează-te chiar şi atunci când stai în casă şi faci curăţenie, dacă aste te ajută să te simţi bine! Nu păstra lucruri pentru mai târziu, nu ţine nimic doar pentru tine! Lucrurile care te bucură şi care te fac să te simţi minunat trebuie trăite din plin şi tot timpul, nu doar cu ocazii speciale. Nimic nu îţi garantează că va exista acel „mai târziu”…

Dacă zilele trecute vă îndemnam să fiţi curajosi în 2017, acum vă propun să vă permiteţi voluptatea zborului de fluturi, să vă oferiţi iubiri frumoase, care să vă întregească inima şi să vă ajute să evoluaţi!

Fluturi de la EL

Şi pentru că vă spuneam că eu am primit zvonul acestor fluturi de la un suflet drag, iată cum explică Robert de ce o iubeşte pe frumoasa şi puternica Irina:

O iubesc pentru că ea e darul pe care viaţa mi l-a făcut ca să cunosc iubirea. O iubesc pentru că este blândă şi bună, pentru că, oricât s-ar strădui câteodată să arate că n-are inimă, este atât de bună, încât ai impresia ca în inima ei s-a adunat toată bunătatea acestei lumi. O iubesc pentru că este puternică, pentru că este responsabilă, pentru că nu trăieşte doar pentru bucuria ei, ci se dăruieşte frumos celor pe care-i iubeşte. O iubesc pentru că schimbă frumos minţile şi vieţile oamenilor, că-i ajută pe toţi să vadă ce au mai frumos în ei, că ochii ei sunt o oglindă frumoasă care-i face să se simtă frumoşi chiar şi pe cei mai urâţi oameni. O iubesc pentru că  orice atingere a ei este mângâiere, pentru că, oricât de bărbat şi de puternic aş fi, în braţele ei devin mic şi dependent de dragostea ei.

Frumoasă declaraţie din partea unui bărbat îndrăagostit, nu? Nici nu mă mir de mulţimea de fluturi pe care i-a provocat Irinei 🙂

Facebook Comments
Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedin

Autor: irinamariamitrofan

M-am nascut la Piatra Neamt. O vreme, copilaria mi-a fost leganata de Dunarea argintie, apoi, Pietricica m-a cheamat la ea. Am iubit, visat si scris, la Iasi, printre romantism si tei. Apoi, Cozla m-a chemat acasa. Ce-mi rezerva viitorul? Vom trai si vom vedea! Am inceput sa scriu de mult, dar blogul a venit ca un cadou inedit pentru cineva drag. Am devenit sotie si mama. Am redevenit blogger si imi place sa scriu despre ceea ce intalnesc si imi place sau ma doare. Sunt curioasa pana unde voi putea duce aceasta pasiune si ma bucura cuvintele celor care isi fac timp sa ma citeasca, aici sau in viata de zi cu zi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *