Poveste cu gust de iubire – Recenzie

Acum doi ani, în prejma Sărbătorilor de Iarnă, am primit un dar neașteptat – două romane de dragoste, în limba engleză. Deși la momentul respectiv am mulțumit scumpei prietene care mi le-a dăruit, le-am ascuns repede de mânuțele distrugătoare ale copiilor și am uitat de ele.

Așa au trecut sărbătorile și eu nu m-am mai apropiat de cărțile cu gust de iubire. M-am luat cu alte activități, am amergat după copii, am tăiat moț de Petru mic, am ales grădiniță, am gustat vara cu doi copii mici și mi-am cam descărcat bateriile. De iubire… De răbdare… De romantism… Și totuși, cumva, ascunse în biblioteca mea, cele două cărți mă tot chemau. Periodic, le scoteam, le mângâiam coperțile colorate, le întorceam pe toate părțile și nu mă hotăram să mă apuc de citit.

Perioada sărbătorilor de iarnă din anul trecut însă, m-am învrednicit să aleg una dintre ele. Christmas Whishes este o carte scrisă de Debbie Macomber ( New York Times Bestselling Author). Cuprinde două povestiri (sau mini romane) pline de iubire frumoasă, puternică, din aceea care te faci să simți fluturi în stomac, să te opui și să te lași….:)

Așa cum ni se promite încă de pe copertă, aceste două povești clasice – Christmas Letters și Rainy Day Kisses – au miraculoasa putere de a încălzi inimile, atât în perioada Crăciunului, cât și în restul timpului. Eroinele poveștilor sunt femei puternice, hotărâte să obțină succesul și să fie mereu la cârma propriei vieți. Și totuși, o picătură de iubire – de tandră, furtunoasă, tumultoasă, plină iubire – le poate da toate planurile peste cap.

Personal, nu am apreciat niciodată cu adevărat telenovelele braziliene, preferând, mai degrabă, lectura unui roman polițist sau, mai nou, a unor cărți de parenting, dar, se pare, viața are propria sa părere despre ceea ce contează cu adevărat. 🙂

Citind aceste pagini, mi-am evaluat mult propria poveste de iubire. Respirând aerul poveștilor, mi-am adus aminte de primele întâlniri, de prima îmbrățișare, de primul sărut. Am închis ochiii și mi-am permis să mă întorc în timp, la începuturi. Am descoperit că, deși iubirea pare să nu ardă mereu cu aceeași intensitate, Omul care îți este sortit va găsi întotdeauna (dacă își dorește acest lucru!) modalități prin care să te facă să păstrezi sclipirea din priviri.

Lectura mi-a dat curajul, impulsul necesar să redescopăr că, dincolo de statutul de părinți a copiiilor, rămânem NOI. Un EL și o EA care s-au ales, care continuă să se aleagă cu fiecare pas pe care îl fac împreună. Nu-mi plac scandalurile mondene unde rufele mai mult sau mai puțin murdare se spală în public, dar văzând tot tamtam-ul făcut în jurul unor asemenea povești, nu pot să nu mă întreb: Și unde mai e IUBIRE?

Poate nici voi nu vă uitați la romanțatele povești mediatice. Sau poate da, și vă întrebați, la rândul vostru, care e rostul unor legături pe/de hârtie. Poate că o astfel de carte ca cea pe care v-o recomand azi sau cele scrise de frumoasa și curajoasa Antonia vor putea fi puncte de plecare. Poate așa vom avea, cu toții, exemple de referință a ceea ce este și înseamnă o poveste de iubire.

Îmi și vă doresc privire senină, fluturi în stomac și cântec de iubire!