Viaţa Lego sau planuri de vacanţă

A venit vacanţa, cu trenul (de lego!) din Franţa…:) Pentru că e cald şi soare, încercăm să petrecem cât mai mult timp afară. Evident, respectând recomandările Direcţiei de Sănătate.

În perioadele în care arşiţa soarelui ne obligă să stăm în casă, ne ocupăm vremea cu fel de fel de activităţi. Printre ele, marea iubire a lui M. – lego creator.

Pentru că sunt mamă şi îmi place să fiu mereu la curent cu cele mai noi şi interesante metode de parenting, am citit zilele trecute, pe un blog, postarea unei mămici despre cum a renunţat, împreună cu copiii ei, la aproape toate jucăriile, pentru a descoperi bucuriile simple şi conectarea umană.

No, acum ce să zic… Prima dată când am văzut titlul articolului respectiv, mi s-a părut uşor ciudat. Adică cum,mi-am zis. Şi m-am pus pe citit…Şi am înţeles nişte lucruri. Să vă spun şi vouă, poate mai urmează nişte conştientizări, nu?

Cercetătorii britanici (oameni cu timp liber şi unelte, cu siguranţă:) ) au descoperit că dacă ai mai multe posesiuni, nu eşti mai fericit. Ci ,din contră, e posibil să fii mai greu de mulţumit, pe termen lung, să devii mai îngândurat şi mai însingurat, încercând să vă apăraţi avuţiile.

Aşa cred şi eu… Pe de altă parte, e adevărat că poţi da în cap creativităţii (tocmai am citit un material interesant al doamnei Mihaela Ţigănaş, psiholog clinician specialist/psihotarapeut) dacă oferi copilului totul de-a gata.

M-am tot gândit şi nu ştiu dacă aş avea inimă să le iau copiilor toate jucăriile. Deşi, conştientizez că este vorba despre percepţia MEA, despre sentimentele mele vis-a-vis de luatul jucăriilor.

Poate pentru că o parte dintre jucăriile pe care le cumpăr azi copiilor mei sunt, de fapt, pentru copilul din mine. Care a trăit o copilărie mult mai naturală, mai liberă şi mai puţin tehnologică decât trăiesc acum, puiii mei de om.

Să vă spun că nu aveam atâtea posturi de televiziune disponibile şi că primul telefon mobil l-am avut în liceu, puţin înainte de majorat? Nu, chiar nu glumesc, deşi pentru generaţiile de azi pare atât de ciudat că există oameni care au crescut şi, culmea!!!, surpavieţuiesc fără smartphone, tabletă, Wi-Fi sau… lego.

Revenind la vacanţa copilului meu, îmi doresc să îl ajut să înveţe să se bucure de lucruri, să le aprecieze valoarea adevărată, dar să nu fie dependent de ele. Există viaţă dincolo de tehnologie. Există lucruri şi trăiri pe care nici un joc, oricât de performant ar fi şi oricâte ofecte speciale ar avea, nu le va putea recrea, nu aşa cum pot fi percepute în mod natural.

Poate lipsa jucăriilor din copilărie m-a făcut să iubesc lectura, să îmi aleg prietenii în funcţie de jocurile din faţa sau spatele blocului pe care le jucam. Poate am pierdut la capitolul tehnică, dar am câştigat mult timp pentru mine şi sufletul meu. Am câştigat aripi pentru inimă şi creier, cum îmi place mie să spun.

Noile seturi de la Lego Creator pot fi ALT tfel de jucării. De ce? Pentru că îţi oferă posibilitatea de a construi povestea, în jurul personajului creat. Pentru că te învaţă să lucrezi organizat şi apoi să mergi mai departe, pentru a integra mereu şi mereu noi aventuri în viaţa creaţiei tale.

Dacă vă spun că îmi vine şi mie să mă aşez pe covor, cu Matei, să construiesc alături de el, mă credeţi? Şi de multe ori, chiar facem asta. Ne aşezăm turceşte şi intrăm într-o lume magică.

Vacanţa aceasta este prima în care vom avea atât activităţi organizate (sper la un curs de înnot pentru piticul mare). De asemenea, ştiu că aşteaptă cu nerăbdare nunta mătuşicii preferate şi cele câteva zile la mare, aşa cum se anunţă.

Puiul de om mic, proaspăt sărbătorit de 2 ani şi de Sfinţii Petru şi Pavel (mulţumim din suflet tuturor celor care v-aţi gândit la noi şi ne-aţi transmis gândurile voastre pozitive!!!) merge în continuare la creşa de la Start Academy (vă spun un secret: curajoasele prinţese care se joacă şi râd cu piticii de acolo nu vor avea deloc vacanţă vara asta, aşa că vă puteţi lăsa odoarele pe mâna lor oricând, cu maximă încredere!).

Aştept şi eu să descopăr noi activităţi care să merite atenţia noastră şi sper să vă scriu cât de curând despre astfel de lucruri, aşa cum v-am obişnuit.

Până una alta, vă anunţ cu inima deschisă că la finalul acestei săptămâni (1-3 iulie 2016), se desfăşoară Festivalul Medieval la Tg. Neamţ. Printre cavaleri, plăieşi moldoveni şi domniţe de curte, vă invit să trăiţi o parte din poveste 🙂

PS – Ca să rămânem în lumea lego, vă las câteva fotografii de la expoziţia tematică găzduită pe parcursul lunii iunie de Muzeul de Istorie Piatra Neamţ. Fotografiile nu îmi aparţin, eu am făcut câteva cu telefonul, dar nu sunt foarte prezentabile (sper să rezolv şi problema asta cât de curând!).